Scopul este de a converti un vehicul de lansare al rachetelor Soyuz, care este de fapt un vehicul de lansare civilă, astfel încât rachetele să nu ajungă pe orbită, ci să se prăbușească într-un oraș important din Ucraina (probabil Kiev) cu o cantitate uriașă de deșeuri radioactive și explozibili la bord.

BILD a prezentat peste șapte minute de conversații înregistrate între fostul șef al agenției spațiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, și actualul șef al filialei Roscosmos, Progress Rocket Center, Dmitri Baranov, care dovedesc acest lucru.

Progress produce vehicule de lansare pentru nave spațiale cu echipaj și transport la Stația Spațială Internațională.

Rogozin și Baranov discută despre posibilitatea lansării unei rachete spre Ucraina „din nord, nu din est”, adică din cosmodromul rusesc Plesețk de lângă Arhangelsk și nu din cosmodromul Vostocinîi de la granița cu China.

Astfel, mai multe explozive ar putea fi transportate spre Ucraina.

Baranov explică: "Din est vor fi 7,5 tone, din nord - 10 tone. Ei bine, puteți scădea o tonă pentru siguranță, așa că obțineți 6,5 și 9 tone"

În plus, expertul în rachete Baranov răspunde afirmativ la întrebarea despre zona de lansare și explică că vehiculul de lansare de 50 de metri poate fi trimis „în orice direcție dorim”.

Dar Baranov vede o altă problemă: nicio bombă rusească concepută pentru a fi lansată spre Ucrainei nu va rezista la temperaturi la reintrare:

"Aceasta este o reintrare supersonică, iar bombele aeriene grele FAB-500 existente nu funcționează; atunci când se supraîncălzesc, TNT-ul din ele este distrus și, prin urmare, performanța scade critic. De asemenea, bombele noastre ghidate nu sunt proiectate pentru acest lucru și nu au nicio protecție împotriva supraîncălzirii”.

La reintrarea în atmosferă, racheta „are o viteză de șase kilometri pe secundă”, susține el.

O problemă la care colegul său Dmitri Rogozin găsește rapid o soluție: promite să-l întrebe pe Yuri Solomonov, proiectantul general al sistemelor de rachete la sol, la Institutul de Stat de Inginerie Termică din Moscova, care în anii 1990 a condus echipa de dezvoltare a rachetei interbalistice Topol-M.

O altă problemă pe care Rogozin și Baranov o discută este riscul ca părți ale rachetei să cadă pe teritoriul Rusiei în drum spre Ucraina.

"Cât de mari sunt zonele de accident? Unde sunt riscurile noastre?" - întreabă fostul șef al RSOKOSMOS.

Rogozin este îngrijorat și de faptul că vehiculul de lansare rusesc, transformat într-o megabombă, va lovi Ucraina „undeva pe o rază de 50-100 de kilometri”. Și aici îi cere lui Baranov să efectueze calcule suplimentare pentru a clarifica locația impactului pe teritoriul ucrainean.

”Aproximativ cât va dura să pregătim toate prostiile astea?” - întreabă Rogozin, potrivit căruia Putin este interesat de proiect.

În înregistrare, Rogozin îi raportează lui Baranov: "Am vorbit cu Vaino, i-am spus despre această mare chestiune care ar putea veni din regiunea Arhangelsk. În principiu, era foarte interesat. Mi-a cerut să prezint luni un document că va prezenta șefului pe această problemă”.

Potrivit BILD, Vladimir Putin a fost informat pe 16 ianuarie 2023 despre planurile cercetătorilor săi privind lansarea unei rachete Soyuz modificată într-un mare oraș ucrainean.