Instituțiile teatral-concertistice trebuie să se adapteze la condițiile economiei de piață
-
12 Septembrie 2019 12:34
Instituțiile teatral-concertistice trebuie să se adapteze la condițiile economiei de piață și să se transforme în componente ale industriilor culturale. Ele continuă să funcționeze după principii preluate din perioada sovietică. Totodată, urmează a fi modificat sistemul de finanțare, deoarece statul nu poate face față necesităților financiare ale acestor instituții, informează MOLDPRES.
O asemenea abordare a problemei funcționării instituțiilor teatral-concertistice a fost lansată miercuri, 11 septembrie, în cadrul celei de-a patra runde a discuțiilor publice cu genericul ”Miercurea politicilor culturale pentru Moldova”, organizată de către Centrul de Politici Culturale cu susținerea Visegrad Fund.
În cadrul ei, directorul Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi, a menționat că instituția condusă de el implementează proiectul ”Politici culturale pentru Moldova”, care are drept scop elaborarea unui set de propuneri pentru eficientizarea politicilor culturale în țara noastră în contextul asocierii cu UE și adoptării strategiei de dezvoltare ”Moldova 2030”.
Potrivit lui Veaceslav Reabcinschi, instituțiile cultural-concertistice duc lipsă de cadre pregătite în domeniu, capabile să practice un management eficient.
”În prezent, R. Moldova dispune de 22 de instituții teatral-concertistice, dintre care una – la sudul țării, două - la nord și alta – în regiunea autonomă găgăuză. Sediul Filarmonicii Naționale ”Serghei Lunchevici” necesită o reparație capitală, sediul Teatrului Muzical-Dramatic ”B.P. Hasdeu” din Cahul se află în construcție, Teatrul epic etno-folcloric nu dispune de o sală de spectacole, iar sălile Teatrului Național ”Eugene Ionesco” nu corespund cerințelor unei instituții de teatru. În perioada 2010-2018, finanțarea instituțiilor teatral-concertistice a crescut cu 40 la sută. Totodată, în aceeași perioadă, numărul spectacolelor și concertelor a scăzut de la 3182 la 2096, iar cel al spectatorilor – de la 536 mii la 488 mii. Astăzi, spectatorul are de unde alege. Tocmai de aceea, pentru ei trebuie să lupți, iar pentru aceasta e nevoie ca teatrele să aibă planuri strategice de dezvoltare și planuri de marketing, pentru cine și cum lucrează instituțiile respective. O altă problemă este lipsa inițiativei private în domeniu. Avem doar două exemple bune – Teatrul Geneza Art și Teatrul de buzunar. Acestea demonstrează că o inițiativă privată bine organizată și orientată spre spectator, poate supraviețui și în condițiile Republicii Moldova”, a subliniat directorul Centrului de Politici Culturale.
Următoarele discuții publice vor avea loc pe 18 septembrie, în sala de conferințe a AIS ”MOLDPRES” și se vor referi la necesitatea participării active a societății civile la elaborarea și implementarea politicilor culturale. ”Cum asigurăm eficacitatea instituțiilor de teatru și concerte și cum dezvoltăm inițiativele particulare în acest domeniu?” – la acestea și alte întrebări vor încerca să răspundă participanții la discuțiile de săptămâna viitoare.
Proiectul ”Politici culturale pentru Moldova” este implementat de către Centrul de Politici Culturale și Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice cu susținerea Visegrad Fund, în parteneriat cu Budapest Observatory (Ungaria), Adam Mickiewicz University (Polonia), Creative Industry Forum (Slovacia) și Institut umění – Divadelní ústav (Republica Cehă).
Sursa:Moldpres