În ultimii doi ani, în Rep. Moldova, discursurile de incitare la ură au crescut vizibil în mass-media. Autoarea ghidului, Irina Corobcenco, spune că îndrumarul destinat jurnaliștilor este elaborat în conformitate cu standardele internaționale și jurisprudența Curții europene a drepturilor omului:

„Cuprinde câteva capitole, și aici vorbim despre standardele internaționale, prevederile din legislația națională, evaluarea cazurilor, potențialelor cazuri de ură, cu un chestionar și întrebări detaliate, bazate pe câțiva pași. Principii directorii în ceea ce privește evaluarea cazurilor ce ține de discurs de ură, exemple sau mai bine zis, cauzele curții europene a drepturilor omului cu privire la discursurilor de ură, precum și celelalte cauze care au ajuns la Consiliu pentru egalitate”, spune Corobcenco.

Codul serviciilor media audiovizuale oferă Consiliului Audiovizualului (CA) pârghiile legale pentru monitorizarea și sancționarea cazurilor de discurs de ură. Cu toate acestea, președinta CA, Liliana Vițu, crede că era nevoie de un asemenea ghid pentru a pune în practică legislația, care va fi destul de dură cu cei care incită la discursuri de ură:

„Codul prevede unul dintre cele mai dure sancțiuni, dacă în alte cazuri sancțiunile pot să înceapă de la avertizare publică. Aici prima treaptă începe de la 40 la 70 mii de lei. A doua treaptă este de la 70 la  100 mii lei, după care se poate merge și pe retragerea licenței de emisie. Codul, pe bună dreptate, prevede sancțiuni foarte dure pentru discursul care incită la ură”, menționează Vițu.

Ghidul a fost elaborat ca parte a proiectului „Consolidarea accesului la justiție prin mecanisme de remediere non-judiciară pentru victimele discriminării, ale discursului instigator la ură și ale infracțiunilor motivate de prejudecată în Parteneriatul Estic”, finanțat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei și implementat de Consiliul Europei în cadrul Parteneriatului pentru Buna Guvernare II, 2019-2022.