Inițiativa PLDM și PSRM, respinsă de Curtea Constituțională
-
29 Februarie 2016 13:02
Inițiativa PLDM și PSRM de revizuire a Constituției privind alegerea și demiterea Președintelui de către cetățeni nu a primit aviz pozitiv din partea Curții Constituționale.
La originea cauzei se află sesizarea comună a unui grup de 37 de deputați reprezentând fracțiunile parlamentare ale PLDM și PSRM, depusă la Curtea Constituțională la 17 februarie 2016, prin care se solicită avizarea inițiativei de revizuire a articolelor 78, 85 alineatul (4) și 89 din Constituție.
În esență, prin proiectul de lege se propune revenirea la alegerea Președintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Se propune înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși. De asemenea, deputații cer revenirea la instituția demiterii din funcție a Președintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Astfel, demiterea Președintelui Republicii Moldova se va produce în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției, constatate de către Curtea Constituțională sau Curtea Supremă de Justiție. Propunerea de demitere din funcție a Președintelui Republicii Moldova, inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și susținută de majoritatea deputaților, va fi obligatoriu urmată de un referendum, prin intermediul căruia cetățenii Republicii Moldova se vor pronunța pe marginea demiterii Președintelui. Propunerea vizează înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Președintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaților aleși.
Curtea a reținut că demiterea din funcție pentru „fapte grave de încălcare a Constituției” este în sine criticabilă, deoarece este o sursă de confuzie și ambiguități, atât privind conținutul unor astfel de „încălcări” ale Constituției, precum și sub aspectul procedurii și autorității cu competența de constatare, precum și a efectelor unor astfel de constatări.
Curtea a constatat că această prevedere consacră o confuzie între răspunderea juridică penală și răspunderea politică a Președintelui.
Mai mult, modificarea adusă articolului 89 din Constituție atribuie Curții Supreme de Justiție competența de constatare a săvârșirii de către Președintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituției, contrar dispozițiilor articolului 135 alin. (1) lit. f) din Constituție care consacră competența exclusivă a Curții Constituționale de a constata circumstanțele care justifică demiterea Președintelui Republicii Moldova, în calitatea sa de unică autoritate de jurisdicție constituțională și garant al Constituției.
Astfel, Curtea a constatat că această modificare este neconstituțională, întrucât încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituție.
În acest context, Curtea a subliniat faptul că una din sarcinile fundamentale ale unei curți constituționale constă în securizarea ordinii normative născută din Constituție. În acest sens, avizele Curții Constituționale privind inițiativele de modificare a Constituției au ca scop protejarea valorilor fundamentale ale Constituției de practicile abuzive ale actorilor politici, sociali sau instituționali. Prin urmare, după avizarea de către Curtea Constituțională, nu se admit intervenții în textul proiectului legii de revizuire a Constituției, iar ignorarea sau depășirea acestora conduc la nulitatea modificărilor astfel operate.
Pentru aceste motive, Curtea a conchis că propunerea legislativă privind revizuirea Constituției nu poate fi înaintată spre examinare Parlamentului, ținând cont de statuările Curții Constituționale expuse în partea descriptivă a avizului.
Adițional, Curtea a reiterat faptul că un proiect de revizuire a Constituitei trebuie să vizeze nu numai modalitatea de alegere și demitere a Președintelui țării, ci să răspundă unor probleme-cheie, printre care: să facă o alegere clară pentru un sistem de guvernământ; să clarifice prerogativele președintelui și, respectiv, ale premierului și parlamentului; să introducă, printre principiile fondatoare ale sistemului constituțional al Republicii Moldova, principiul respectului reciproc și al cooperării loiale între puterile statului prevăzute în Constituție.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curte vor fi prezentate în cuprinsul Avizului, care se va publica în Monitorul Oficial.
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituțională a constatat că, deși este prezentată de subiectul autorizat de articolul 141 alin.(1) lit.b) din Constituție, propunerea legislativă de modificare a Constituției încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituție, întrucât este neconstituțională modificarea adusă articolului 89 din Constituție, referitor la atribuirea Curții Supreme de Justiție a competenței de constatare a săvârșirii de către Președintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituției.
Curtea a conchis că propunerea legislativă privind revizuirea Constituției nu poate fi înaintată spre examinare Parlamentului, ținând cont de statuările Curții Constituționale expuse în partea descriptivă a avizului.
Avizul Curții este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Tags
În esență, prin proiectul de lege se propune revenirea la alegerea Președintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Se propune înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaților aleși. De asemenea, deputații cer revenirea la instituția demiterii din funcție a Președintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Astfel, demiterea Președintelui Republicii Moldova se va produce în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituției, constatate de către Curtea Constituțională sau Curtea Supremă de Justiție. Propunerea de demitere din funcție a Președintelui Republicii Moldova, inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și susținută de majoritatea deputaților, va fi obligatoriu urmată de un referendum, prin intermediul căruia cetățenii Republicii Moldova se vor pronunța pe marginea demiterii Președintelui. Propunerea vizează înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Președintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaților aleși.
Curtea a reținut că demiterea din funcție pentru „fapte grave de încălcare a Constituției” este în sine criticabilă, deoarece este o sursă de confuzie și ambiguități, atât privind conținutul unor astfel de „încălcări” ale Constituției, precum și sub aspectul procedurii și autorității cu competența de constatare, precum și a efectelor unor astfel de constatări.
Curtea a constatat că această prevedere consacră o confuzie între răspunderea juridică penală și răspunderea politică a Președintelui.
Mai mult, modificarea adusă articolului 89 din Constituție atribuie Curții Supreme de Justiție competența de constatare a săvârșirii de către Președintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituției, contrar dispozițiilor articolului 135 alin. (1) lit. f) din Constituție care consacră competența exclusivă a Curții Constituționale de a constata circumstanțele care justifică demiterea Președintelui Republicii Moldova, în calitatea sa de unică autoritate de jurisdicție constituțională și garant al Constituției.
Astfel, Curtea a constatat că această modificare este neconstituțională, întrucât încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituție.
În acest context, Curtea a subliniat faptul că una din sarcinile fundamentale ale unei curți constituționale constă în securizarea ordinii normative născută din Constituție. În acest sens, avizele Curții Constituționale privind inițiativele de modificare a Constituției au ca scop protejarea valorilor fundamentale ale Constituției de practicile abuzive ale actorilor politici, sociali sau instituționali. Prin urmare, după avizarea de către Curtea Constituțională, nu se admit intervenții în textul proiectului legii de revizuire a Constituției, iar ignorarea sau depășirea acestora conduc la nulitatea modificărilor astfel operate.
Pentru aceste motive, Curtea a conchis că propunerea legislativă privind revizuirea Constituției nu poate fi înaintată spre examinare Parlamentului, ținând cont de statuările Curții Constituționale expuse în partea descriptivă a avizului.
Adițional, Curtea a reiterat faptul că un proiect de revizuire a Constituitei trebuie să vizeze nu numai modalitatea de alegere și demitere a Președintelui țării, ci să răspundă unor probleme-cheie, printre care: să facă o alegere clară pentru un sistem de guvernământ; să clarifice prerogativele președintelui și, respectiv, ale premierului și parlamentului; să introducă, printre principiile fondatoare ale sistemului constituțional al Republicii Moldova, principiul respectului reciproc și al cooperării loiale între puterile statului prevăzute în Constituție.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curte vor fi prezentate în cuprinsul Avizului, care se va publica în Monitorul Oficial.
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituțională a constatat că, deși este prezentată de subiectul autorizat de articolul 141 alin.(1) lit.b) din Constituție, propunerea legislativă de modificare a Constituției încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituție, întrucât este neconstituțională modificarea adusă articolului 89 din Constituție, referitor la atribuirea Curții Supreme de Justiție a competenței de constatare a săvârșirii de către Președintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituției.
Curtea a conchis că propunerea legislativă privind revizuirea Constituției nu poate fi înaintată spre examinare Parlamentului, ținând cont de statuările Curții Constituționale expuse în partea descriptivă a avizului.
Avizul Curții este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
