„În prezent, pe criteriul civic al redobândirii cetățeniei române, se califică descendenții cetățenilor Regatului României sau României Mari de până la schimbările teritoriale din 1940, printre care se numără minoritari, alogeni, din Ucraina și Republica Moldova. (…) În schimb, etnicii români aflați în statele din jur, dintre care mulți și-au păstrat identitatea românească cu mari sacrificii, nu au dreptul să redobândească cetățenia română pentru că părinții și bunicii lor nu au fost cetățeni români, ei fiind născuți în teritorii care nu au aparținut României”, se arată în expunerea de motive, citată de MEDIAFAX.

De asemenea, în documentul citat se precizează că Actuala formă a Legii cetățeniei române nr. 21/1991, îi tratează pe etnicii români la fel ca pe străini, textul normativ nefăcând distincție între cele două categorii de cetățeni.

În opinia inițiatorului, „alegerea de a se stabili în țară făcută de etnicii români care vor dobândi cetățenia română conform prezentului proiect de lege va contribui la redresarea tendințelor demografice negative”.

Totodată, deputatul PNL susține că impactul bugetar și al protecției sociale este zero.

„Cetățenii își plătesc din mijloace proprii contravaloarea pașaportului ori a cărții de identitate sau costurile transcrierii actelor de stare civilă (certificate de naștere, de căsătorie). Statul Român nu achită niciunul dintre aceste costuri. Impactul asupra protecției sociale este de asemenea zero, din moment ce în România majoritatea prestațiilor sociale de care beneficiază populația, gen pensii, ajutoare de șomaj, asigurări sociale și de sănătate se acordă pe baze contributive, adică celor care au contribuit la fondurile respective, nicidecum tuturor cetățenilor fără deosebire”, adaugă Daniel Gheorghe.

Potrivit textului legislativ, „Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română, persoanelor de origine română și celor aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați – armâni, armânji, aromâni, basarabeni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini durnăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, români (rumâni) timoceni, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus – denumite români de pretutindeni”.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.21/1991 a cetățeniei române, republicată, a fost depusă la Senat în calitate de primă camera sesizată și este susținută de parlamentari PNL și ai minorităților.