Râul Prut, al doilea râu transfrontalier ca importanță națională, asigură apă potabilă pentru numeroase localități, agricultură și industrie, însă infrastructura actuală este depășită și necesită investiții majore. Calitatea apei este afectată de multiple surse de poluare, inclusiv ape uzate neepurate, ferme, agricultură intensivă cu pesticide și fertilizanți, grajduri și chiar cimitire. „Obiectivul asumat prin aderarea la Uniunea Europeană obligă autoritățile să aducă toate corpurile de apă la stare bună”, a declarat Aurelia Donos, șefa Direcției Politici de Management Integrat al Resurselor de Apă din cadrul Ministerului Mediului.

„Avem o infrastructură depășită și învechită, care necesită investiții foarte mari pentru renovare. Apele nu corespund standardelor de calitate pentru consumul uman, deoarece există numeroase surse de poluare în fiecare localitate. Alte surse de poluare sunt grajdurile, fermele, agricultura care utilizează necontrolat pesticide și diferiți fertilizanți, iar chiar și cimitirele contribuie la contaminare. Cea mai mare sursă de poluare rămân totuși apele uzate, care se deversează neepurate și afectează primul strat acvifer. În ceea ce privește bazinul râului Prut, datele de monitorizare arată că acesta se încadrează în starea 2 de calitate, existând doar câteva puncte punctuale unde calitatea apei corespunde stării 3. Această situație este determinată, în mare parte, de deversarea apelor uzate neepurate. Legislația verde are ca obiectiv protecția resurselor de apă. În legislația națională, la fel ca în legislația Uniunii Europene, avem astfel de prevederi potrivit cărora, poluatorul plătește. Asta înseamnă că acel care poluează sursa de apă este sancționat”, spune Apele nu corespund standardelor de calitate pentru consumul uman.

Președintele Comitetului districtului bazinului hidrologic Dunărea-Prut și Marea Neagră, Viorel Miron, a  menționat că o parte din problemele actuale sunt moștenite din perioada sovietică, când regiunea districtului hidrografic Prut era tratată ca periferie și primea investiții limitate. Drept urmare, multe dintre rețelele de canalizare, captare și tratare a apei sunt în prezent depășite și necesită modernizare.

 „Avem o situație moștenită din perioada fostei Uniuni Sovietice, când această zonă era practic detașată economic de restul țării și era considerată periferie. Orașele primeau finanțare redusă, iar satele erau subfinanțate. Partea legată de echipamentele de canalizare, captarea și tratarea apelor este într-o stare precară și necesită modernizare în majoritatea orașelor mari. Aceasta se reflectă și în numărul de proiecte pe care autoritățile locale le înaintează la Fondul Național de Mediu sau la Fondul de Dezvoltare Regională și Locală, pentru a atrage resursele necesare modernizării acestor capacități”, a menționat Viorel Miron.

Schimbările climatice au un impact tot mai vizibil asupra râului Prut, avertizează specialiștii. În perioadele secetoase se înregistrează o scădere semnificativă a volumului de apă, în timp ce ploile torențiale provoacă inundații rapide. Gestionarea acestor fenomene extreme necesită o coordonare strânsă între autoritățile din Republica Moldova, România și Ucraina.

Potrivit experților, aproximativ 70% din populația Republicii Moldova se alimentează din apele subterane, însă primul strat acvifer, sursa fântânilor tradiționale, nu corespunde standardelor de calitate pentru consumul uma