Inflație de referendumuri. Op-Ed de Victor Pelin

  • 01 Aprilie 08:16
Inflație de referendumuri. Op-Ed de Victor Pelin

„Referendumul propus de ex-guvernatorul Găgăuziei, privind neutralitatea Republicii Moldova, cel mai probabil, așa cum afirmă Irina Vlah, va avea loc oricum... Referendumul inițiat de Renato Usatîi nu poate avea loc în principiu... În privința referendumului propus de președintele Maia Sandu e imposibil să se afirme ceva concret până nu va fi dat publicității textul modificărilor constituționale...”, transmite IPN.

Inițiative contagioase

Actualmente, avem în Republica Moldova o situație inedită. În ultimele trei luni, au fost lansate tocmai trei inițiative de organizare a diferitelor referendumuri. După toate aparențele, inițiativa din 24 decembrie 2023 a președintelui Maia Sandu privind organizarea unui referendum privind scopul strategic – integrarea europeană a Republicii Moldova, s-a dovedit a fi contagioasă. Celelalte două inițiative reprezintă, de fapt, replici la inițiativa șefului statului. În acest sens, ceea ce trebuie remarcat e că toate cele trei inițiative au, deocamdată, contururi foarte vagi. Se pare că, deocamdată, nici protagoniștii inițiativelor referendare, nu știu exact cum ar trebui să fie formulate întrebările la care ar urma să răspundă cetățeni în cadrul referendumurilor anunțate.

Cert este că mai mulți politicieni cred că prioritățile naționale ale Republicii Moldova sunt altele decât cele evidențiate de șeful statului. Respectiv, la 10 ianuarie 2024, ex-guvernatorul Găgăuziei și liderul “Platformei Moldova”, Irina Vlah, a convocat o conferință de presă pentru a schimba accentele de pe integrarea europeană pe necesitatea reconfirmării prin referendum a statutului de neutralitate al Republicii Moldova. În acest sens, Irina Vlah a pledat pentru desfășurarea, în aceeași zi cu eventualul referendum privind integrarea europeană, a unui referendum privind reconfirmarea statutului de neutralitate.

Pe de altă parte, pentru ex-primarul municipiului Bălți și liderul Partidului Nostru (PN), Renato Usatîi, prioritară este schimbarea guvernării. În acest sens, la 28 februarie  2024, el a făcut o declarație publică în care a cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipate în vederea salvării Republicii Moldova. Câteva zile mai târziu, la 4 martie 2024, Renato Usatîi a venit cu explicații referitoare la acțiunile sale de mai departe: „Am pregătit scrisoarea pe care o voi înainta președintelui Maia Sandu și către toate fracțiunile din Parlament pentru ca ei să inițieze un referendum consultativ privind alegerile parlamentare anticipate și dacă Maia Sandu să-și dea demisia... Argumentele pentru acest referendum consultativ sunt criza economică și tot haosul în care se află Republica Moldova în ultimii trei ani... ultimele sondaje arată că circa 70% din respondenți vor alegeri anticipate”.

De dragul adevărului trebuie să se menționeze că demersul liderului PN este, de fapt, evocarea propriei sale inițiative, lansate în mod ultimativ încă la 19 ianuarie 2023, când insistase ca alegerile parlamentare anticipate să se desfășoare în aceeași zi cu alegerile locale generale, programate pentru noiembrie 2023. Actualmente, elementul inovativ este ca alegerile parlamentare anticipate să fie provocate din dorința cetățenilor, exprimată în cadrul unui referendum, pe care intenționează să-l inițieze.  

Referendumul – ritual de confirmare a unor atitudini bine-cunoscute

Conform legislației, inițierea oricărui tip de referendum presupune suportul Parlamentului pentru desfășurarea acestuia. Din această perspectivă, ne-am convins deja că atât fracțiunea parlamentară majoritară, cât și opoziția, au ignorat demersul ex-guvernatorului Găgăuziei, în sensul că nimeni nu a manifestat interes pentru desfășurarea unui referendum privind neutralitatea Republicii Moldova. În circumstanțele menționate, Irina Vlah a preferat să rămână doar un fel de furnizor de idei, renunțând la realizarea propriului demers prin intermediul unei inițiative populare. Totuși, ea s-a arătat optimistă, declarând că, oricum, referendumul privind reconfirmarea neutralității va avea loc, cândva.

Renato Usatîi, alături de colegii săi, abia urmează să se decepționeze de imposibilitatea realizării intenției sale. În aceste sens, la 26 martie 2024, au fost depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC) documentele necesare în vederea înregistrării grupului de inițiativă pentru colectarea a cel puțin 100 mii de semnături ale cetățenilor cu drept de vot. Nu se cunoaște, deocamdată, cum este formulată exact întrebarea pentru referendum, dar din declarațiile publice ale ex-primarului de Bălți am desprins că întrebarea ar fi formulată după cum urmează: „Doriți alegeri parlamentare anticipate?”, cu variantele de răspuns „DA” și „NU”.  Problema aici e că, potrivit Constituției, “poporului poate să-și exprime, prin referendum, voința asupra problemelor de interes național”, nicidecum dorința. Vorba e că diferența dintre voință și dorință e fundamentală. Prima reprezintă un act voluntar, conștient, al unui subiect, care știe exact ce vrea să obțină. A doua reprezintă o trăire interioară a unei necesități, care poate provoca satisfacție sau nevroze persoanelor dornice.

De fapt, referendumurile pe care vor să le inițieze ex-guvernatorul Găgăuziei și ex-primarul municipiului Bălți urmăresc scopuri ritualice, de confirmare a unor realități existente sau lucruri bine știute. În acest sens, Irina Vlah dorește confirmarea suplimentară, în cadrul unui referendum, a statutului de neutralitate, care este stabilit în mod expres în Articolul 11 din Constituție. La rândul său, Renato Usatîi dorește confirmarea la referendum, pe un eșantion național de 2.8 milioane de alegători, a rezultatelor unor sondaje de opinie, care atestă, pe un eșantion de aproximativ 1000 de persoane, la un preț de vreo mie de ori mai mic decât a unui eventual referendum, că 70% din respondenți doresc alegeri parlamentare anticipate.

Clarificări întârziate și incomplete

Este adevărat că timp de aproximativ trei luni cetățenii nu cunoșteau nimic nici despre inițiativa Maiei Sandu – era vorba despre organizarea unui referendum consultativ sau unul de modificare a Constituției. De aceea, au și apărut nedumeriri, întrucât este evident că un referendum consultativ pe marginea integrării europene poate avea doar valoarea unui act ritualic de conformare a rezultatelor multiplelor sondaje, care atestă că aproximativ 60% din cetățenii aflați permanent pe teritoriul Republicii Moldova vor aderarea la Uniunea Europeană. Într-adevăr, adresarea sa către cetățeni din 24 decembrie 2023, Maia Sandu afirma că: “Viitorul nostru este în familia europeană și este necesar să spunem clar - toată țara - ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”.

Abia la 18 martie 2024 am aflat că se solicită Parlamentului organizarea unui referendum constituțional: „În această toamnă avem de trecut printr-un moment de cotitură - referendumul va fundamenta în Constituție decizia noastră de a construi acasă pace, bunăstare și libertate”. A survenit și explicația referitoare la pauza de clarificare de trei luni, care s-a datorat necesității consultării exponenților diferitelor segmente sociale, desfășurate în 20 de runde. Chiar și așa, până în prezent rămâne absolut neclarificată problema textului modificărilor constituționale supuse referendumului. Chiar dacă procedurile modificării Constituției au fost testate încă în 2010, iar Articolul 75 al Legii supreme prevede în mod expres că „hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă”, rămân neclarificate un șir de probleme importante. În acest sens, principala problemă se referă la necesitatea organizării unui alt referendum după terminarea negocierilor de aderare. Atâta timp cât nu știm nimic despre textul modificărilor constituționale, propuse pentru referendumul din toamnă, nu putem avea un răspuns la întrebarea menționată.

Concluzii

Referendumul propus de ex-guvernatorul Găgăuziei, privind neutralitatea Republicii Moldova, cel mai probabil, așa cum afirmă Irina Vlah, va avea loc oricum. Acest lucru se va întâmpla atunci și dacă majoritatea cetățenilor vor decide că e timpul renunțării la statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Altminteri, nu are niciun sens organizarea unui act ritualic de reconfirmare a unei clauze prevăzute în mod expres în Legea supremă.

Referendumul inițiat de Renato Usatîi nu poate avea loc în principiu. Vorba e că alegerile parlamentare anticipate pot avea loc doar ca urmare a dizolvării Parlamentului. Acesta din urmă are un mandat, oferit de alegători pentru un termen de 4 ani. Dizolvarea Parlamentului este o sancțiune prevăzută în mod expres de Constituție, fiind apanajul președintelui Republicii Moldova. Mai mult, este apanajul Curții Constituționale (CC) să constate circumstanțele dizolvării Parlamentului. În acest context, este de menționat că de-a lungul anilor au fost adoptate zeci de hotărâri al CC privind toate cazurile reale și imaginare de dizolvare a Parlamentului, cel referitor la manifestarea dorinței cetățenilor prin referendum fiind în afara imaginației. În aceste circumstanțe, liderul PN și colegii săi ar putea consulta experiența recentă a Slovaciei, unde legea supremă interzice de principiu posibilitatea dizolvării forului legislativ, iar intenția modificării legii supreme pentru a permite dizolvarea parlamentului în anumite cazuri, impuse de circumstanțe plauzibile, a eșuat. Ținând cont de cele menționate, am putea presupune că deja la nivelul decizional al CEC vor fi găsite un șir de argumente bine fundamentate, precum confundarea dorinței cu voința, pentru a refuza înregistrarea grupului de inițiativă pentru referendumul de organizare a alegerilor anticipate.

În privința referendumului propus de președintele Maia Sandu e imposibil să se afirme ceva concret până nu va fi dat publicității textul modificărilor constituționale. În acest sens, întârzierea clarificărilor necesare este nepermis de îndelungată. 

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Piese pe alese * Știri
Meteo Chișinău
20,24
Nori împrăștiați
Umiditate:52 %
Vint:4,12 m/s
Mon
16
Tue
17
Wed
18
Thu
19
Fri
19
Arhivă Radio Chișinău