Raportul arată o creștere a conflictelor peste tot în lume pentru a noua oară în ultimii 12 ani.

Deși nivelurile generale de conflict și terorism au scăzut în 2020, instabilitatea politică și demonstrațiile cu violență au înregistrat o creștere, a afirmat fondatorul institutului, Steve Killelea, care a pus această evoluție pe seama pandemiei.

El a previzionat că impactul economic al pandemiei va accentua incertitudinea, mai ales în țările care se confruntau cu situații dificile încă înainte de apariția coronavirusului.

În plus, este probabil că redresarea va fi foarte inegală, ceea ce riscă să adâncească decalajele.

Per total, Indexul Global al Păcii a consemnat mai mult de 5.000 de evenimente violente legate de pandemie între ianuarie 2020 și aprilie 2021.

În 25 de țări a crescut numărul demonstrațiilor violente, capitol la care situația s-a ameliorat în numai opt state.

Cele mai grave situații au fost consemnate în Belarus, Myanmar și Rusia, unde autoritățile i-au reprimat cu violență pe protestatari.

În SUA, tulburările civile au crescut puternic în perioada evaluată, nu doar din cauza pandemiei, ci și a creșterii mișcării Black Lives Matter și a asaltului din ianuarie asupra Capitolului de la Washington.

În schimb, rata omorurilor, numărul victimelor terorismului și percepția infracționalității au scăzut semnificativ în numeroase locuri din lume, deși situația a diferit semnificativ de la o zonă la alta.

În Afganistan, Brazilia, Africa de Sud și Mexic, de exemplu, mai mult de jumătate dintre locuitori au continuat să citeze violența drept cel mai mare risc pentru siguranța proprie în viața de zi cu zi.

Raportul a identificat Afganistanul drept cea mai puțin pașnică țară din lume, urmată de Yemen, Siria, Sudanul de Sud și Irak.

La polul opus, Islanda își menține poziția de cea mai pașnică țară, pe care o deține din 2008.

Ca regiune, Europa este la rândul ei cea mai pașnică, deși raportul constată și aici o creștere a instabilității politice.

Indexul Global al Păcii acoperă 99,7% din populația lumii, potrivit autorilor săi, și evaluează situația cu ajutorul a 23 de indicatori calitativi și cantitativi grupați pe trei domenii: conflict în desfășurare, securitate și militarizare.