Declarațiile directorului biroului pentru Europa al OMS, Hans Kluge, vin în condițiile în care unele țări, printre care și Marea Britanie, caută să contracareze nivelul scăzut al aprovizionării cu vaccinuri prin extinderea perioadei dintre administrarea primei doze și a celei de-a doua până la 12 săptămâni și prin luarea în considerare a reducerii volumului dozelor în unele situații.

Kluge a declarat că este important să se găsească un echilibru între valorificarea la maximum a aprovizionărilor limitate și protejarea a cât mai multor persoane.

"Este important ca o astfel de decizie să reprezinte un compromis sigur între capacitatea actuală limitată de producție la nivel global și necesitatea ca guvernele să protejeze cât mai multe persoane, reducând astfel povara oricărui val ulterior asupra sistemelor sanitare", a precizat el într-un briefing de presă.

Propunerile de prelungire a perioadei dintre prima și a doua doză au generat dezbateri aprinse în rândul oamenilor de știință. Pfizer și BioNTech au atras atenția că nu dețin dovezi potrivit cărora vaccinul lor ar continua să ofere protecție în cazul în care a doua doză este administrată după mai mult de 21 de zile după prima.

Uniunea Europeană a acordat aprobarea de urgență a utilizării vaccinului Pfizer-BioNTech în urmă cu două săptămâni, iar sute de mii de europeni au beneficiat de la punerea acestuia la dispoziție, în urmă cu circa o săptămână.

Marea Britanie, care a aprobat vaccinul în decembrie, a administrat peste un milion de doze din acest vaccin în mai puțin de o lună, notează Reuters.

Uniunea Europeană a asigurat 200 de milioane de doze și a activat opțiunea de a achiziționa alte 100 de milioane de doze. De asemenea, este în discuții pentru o nouă comandă de 50 până la 100 de milioane de doze, au declarat marți oficialii UE pentru Reuters.

În cadrul briefingului de presă, Kluge a precizat totodată că Europa trebuie să "facă mai multe" în fața "unei situații alarmante", a circulației în regiune a unei noi variante a coronavirusului, mai contagioasă, detectată inițial în Regatul Unit, relatează AFP.

"Este vorba despre măsurile de bază, pe care le cunoaștem cu toții, care trebuie intensificate pentru a scădea transmisia, a reduce din presiunea asupra serviciilor noastre care luptă împotriva COVID-19 și pentru a salva vieți", a subliniat directorul OMS Europa, Hans Kluge.

Este importantă generalizarea purtării măștilor de protecție, limitarea adunărilor sociale, respectarea distanțării fizice și spălarea mâinilor și combinarea acestor măsuri cu sisteme adecvate de depistare, urmărire și izolare a bolnavilor, a detaliat Kluge.

Potrivit estimărilor organizației, noua tulpină "ar putea înlocui treptat altele care circulă în regiune, așa cum se observă în Marea Britanie și din ce în ce mai mult în Danemarca".

Douăzeci și două de țări din zona Europei au înregistrat până în prezent cazuri asociate acestei noi variante, a indicat OMS, citată de AFP.

Așa-numita "variantă britanică" (VOC 202012/01) nu schimbă natura bolii: "COVID-19 nu este nici mai mult și nici mai puțin gravă", iar "copiii nu par a fi mai expuși", a reamintit Kluge.

Datele preliminare sugerează, de asemenea, că vaccinurile împotriva COVID-19 sunt eficiente împotriva acestei variante.

Din cauza unei contagiozități mai mari, noua variantă riscă însă să agraveze bilanțul cazurilor și să contribuie la saturarea sistemelor sanitare, potrivit OMS.

"Este o situație alarmantă, ceea ce înseamnă că pentru o perioadă scurtă de timp va trebui să întreprindem mai multe decât am făcut și să intensificăm măsurile de sănătate publică și sociale pentru a ne asigura că aplanăm curbele în creștere semnificativă în anumite state", a subliniat Kluge.

Grav afectată de pandemie, Europa a înregistrat peste 27,6 milioane de cazuri și 603.000 de decese asociate, potrivit tabelului de monitorizare realizat de OMS.