„Curtea și-a imaginat situația unor persoane care, din motivul vârstei înaintate sau al stării de sănătate, nu se puteau prezenta la proces, însă doreau ca judecarea procesului lor să continue. Aplicând normele contestate, instanța de judecată trebuia să amâne judecarea cauzei la nesfârșit, pentru că situația lor nu se încadra în nicio excepție prevăzută de lege. Pentru persoanele în discuție o astfel de soluție ar fi echivalat cu o negare a dreptului la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil. Aducerea lor forțată nu remedia problema, ci dimpotrivă, o agrava, pentru că le putea leza drepturile acestor persoane la respectarea demnității sau a sănătății”, a declarat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, într-un briefing de presă, marți, 24 ianuarie.

Curtea a notat că, deși prezența inculpatului în ședință are o importanță deosebită pentru asigurarea caracterului echitabil al procesului, iar legislatorul are obligația pozitivă să instituie mecanisme care să-i asigure prezența la ședință, acestea nu trebuie să paralizeze procedura instanței de judecată. Curtea a subliniat că, atunci când sunt puse în balanță cele două principii, legislatorul trebuie să găsească echilibrul corect, adică soluția care nu subordonează în mod definitiv un principiu în detrimentul altuia.

Domnica Manole a precizat că instanțele de judecată vor trebui să verifice dacă există circumstanțe excepționale și motive obiective care justifică absența inculpaților de la ședință, de exemplu starea sănătății sau vârsta înaintată. De asemenea, trebuie să verifice dacă renunțarea este voluntară și dacă renunțarea nu contravine unui interes public mai important.

În aceste condiții, Curtea a emis o Adresă către Parlament în vederea reglementării acestor garanții în conformitate cu considerentele hotărârii.

Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.