La alegerile, programate pentru 30 octombrie cetățenii își vor alege președintele prin vot direct, după o pauză de 16 ani, perioadă în care șeful statului era votat de Parlament. Majoritatea celor mai importante formațiuni politice de la Chișinău au  anunțat că sunt își vor face publice candidaturile la funcția supremă în stat chiar în prima zi de campanie, dar mai multe nume sunt cunoscute deja.

Pe 31 august începe, de fapt, perioada în care grupurile de inițiativă se pot înregistra la Comisia Electorală Centrală. Acestea vor putea colecta semnături în favoarea candidaților susținuți de partide politice sau independenți. Potrivit modificărilor recente operate la Codul electoral, fiecare candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie să colecteze cel puțin 15 mii de semnături în favoarea sa.

O parte din principalele partide politice au anunțat că-și vor desemna mâine candidații, dar deja se cunosc câteva candidaturi. Sondajele de opinie publicate în ultima perioadă de timp îl cotează cu cele mai multe șanse pe liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon, de orientare pro-moscovită și pe pro-occidentala Maia Sandu. Sondajele arată că va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui.

Marea necunoscută, deocamdată, este candidatura Partidului Democrat, principala formațiune aflată în prezent la guvernare. PD a anunțat că-și va desemna mâine candidatul.

Partidul condus de primarul de Bălți Renato Usatâi a anunțat că l-ar putea promova pe jurnalistul Dmitri Ciubașenco. Pe de altă parte, PLDM, Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr și-au anunțat anterior intenția de a susține un candidat comun. Deocamdată însă vor fi colectate semnături și pentru Maia Sandu și pentru Andrei Năstase.

Din 2001 președintele Republicii Moldova era ales de Parlament, iar în luna martie, Curtea Constituțională a dispus revenirea la alegerile prezidențiale directe.