Din 2002 până în 2018, în medie, aproximativ 1% din suprafețele mistuite de flăcări în Alaska și Teritoriile de Nord-Vest ale Canadei au fost cauzate de incendii care au ''hibernat'', supraviețuind de la o vară la alta, potrivit unui studiu publicat miercuri în Nature. Într-un an, însă, ''incendiile zombie'' au fost responsabile de 38% dintre regiunile arse.

''Știm că incendiile pot fi declanșate în sezonul incendiilor de fulger sau de mâna omului. Acum putem observa o altă cauză a zonelor arse'', a declarat Sander Veraverbeke, unul dintre autorii studiului, de la Vrije Universiteit Amsterdam. ''Dacă acest lucru se întâmplă la începutul sezonului, în zona unei cicatrici a unui incendiu din anul precedent, în absența unui fulger sau a intervenției umane, atunci este un incendiu care a hibernat'', a adăugat specialistul.

Pe măsură ce schimbările climatice aridizează peisajele și conduc la creșterea numărului de incendii violente pe perioada verii, aceste ''incendii zombie'' vor deveni probabil mai frecvente, a precizat cercetătorul.

Pentru a calcula amploarea ''incendiilor zombie'' dintr-o zonă, cercetătorii au conceput un algoritm computerizat care ia în considerare imaginile satelitare, datele privind fulgerel și prezența umană și infrastructura. Pentru Alaska și Teritoriile de Nord-Vest din Canada, acest algoritm a condus la o estimare de 0,8% din suprafața arsă de-a lungul unei perioade de aproape două decenii.

''Incendii zombie'' au fost înregistrate în ultimii ani și în Siberia, iar noul algoritm ar putea fi utilizat pe baza datelor locale - inclusiv imagini obținute prin satelit - pentru a se estima amploarea focarelor din nordul Rusiei care ''hibernează'', a spus Veraverbeke.

Pentru a supraviețui pe timpul iernii, incendiile trebuie să ardă la temperaturi deosebit de ridicate și în profunzime, sugerează studiul. Cantitatea de ploaie sau de zăpadă care cade pare să nu aibă consecințe asupra acestora, potrivit cercetării.

''Simplul fapt că acest lucru se întâmplă este deja destul de uluitor și demonstrează cât de repede se modifică această regiune din cauza schimbărilor climatice'', a spus Veraverbeke.

Constatările subliniază vulnerabilitatea stratului de turbă din regiunile boreale, care protejează permafrostul de dedesubt și conține depozite considerabile de carbon, a declarat Nancy Fresco, climatolog la Universitatea din Alaska, Fairbanks, care nu a fost implicată în acest studiu.

Riscul înmulțirii incendiilor de vegetație din regiune amenință să elibereze o cantitate și mai mare de gaze cu efect de seră în atmosferă, a precizat ea.

Anterior, oamenii de știință au stabilit că schimbările climatice - și topirea gheții marine - va conduce la o înmulțire a fulgerelor în regiune, ceea ce poate contribui la declanșarea unui număr mai mare de incendii de vegetație.

''Ceea ce în trecut a fost un fenomen relativ rar ar putea deveni ceva mai frecvent și mai catastrofal'', a subliniat Fresco.