Acum, cercetătorii au urmărit modul în care o parte din această biomasă arsă a contribuit la cea mai mare încălzire stratosferică din trei decenii.

Combinând datele satelitare cu observații luate de la suprafață ale comportamentului aerosolilor în modele computerizate, statisticianul Lilly Damany-Pearce de la Universitatea din Exeter și colegii săi au reușit să detecteze fumul în timp ce plutea în atmosfera superioară a planetei noastre, potrivit Science Alert.

Incendiile au afectat suprafețe vaste în Australia

Incendiile au consumat peste 5,8 milioane de hectare și au fost atât de intense încât și-au format propriile sisteme meteorologice, inclusiv furtuni de fum (pirocumulonimbus) care au durat zile în șir.

Aerosolii au plutit deasupra Pacificului de Sud și a fost detectată în mod clar în stratosferă de către instrumentul NASA CALIOP.

După cum explică cercetătorii, aceste fenomene au generat vârtejuri care au pompat fumul la altitudini foarte înalte, razele Soarelui încălzind particulele și făcându-le să se ridice mai departe, într-un proces numit auto-lofting.

Incendiile au un efect similar cu erupțiile vulcanilor

În timp ce suprafața planetei s-a răcit cu aproximativ 0,5 grade Celsius datorită norilor difuzi de particule care blocau lumina soarelui, absorbția radiației infraroșii de către particulele din stratosferă a făcut ca stratul atmosferic să se încălzească semnificativ.

Aerosolii de la vulcani eliberați în atmosferă în urma unor astfel de erupții sunt, de asemenea, binecunoscuți că epuizează ozon, iar studii recente au arătat că particulele de la incendiile de vegetație pot face și acest lucru.

Acesta a fost cel mai mare vârf de temperatură din stratosfera Pământului de la erupția vulcanului Pinatubo, susțin cercetătorii.