În vestul american, suprafața devastată de incendiile produse între 2001 și 2018 a fost, în medie, de 13.500 kilometri pătrați pe an, de două ori mai mare decât suprafața anuală distrusă în perioada 1984-2000.

"S-a întâmplat mult mai repede decât am prevăzut", a declarat pentru cotidianul Los Angeles Times o expertă în climatologie de la Universitatea California din Los Angeles, Rong Fu, care a coordonat acest studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Încercând să înțeleagă elementele care au contribuit la această agravare spectaculoasă petrecută într-un interval de timp atât de scurt, cercetătorii americani din echipa coordonată de Rong Fu au analizat diverși factori implicați în "deficitul de presiune a vaporilor" (VPD în limba engleză, n.r.), care reflectă seceta din aer.

VPD reprezintă diferența dintre cantitatea de apă efectiv prezentă în atmosferă și nivelul maxim de apă care ar putea fi conținut de aceasta. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât aerul ambiant aspiră mai multă apă din sol și din plante, creând astfel condiții tot mai propice pentru producerea incendiilor.

Oamenii de știință au stabilit că intensificarea incendiilor de pădure din vestul american este strâns legată de acest deficit în timpul sezonului cald. Între mai și septembrie, numărul de zile care au avut un VPD ridicat a crescut cu 94% în perioada 2001-2018 în raport cu perioada precedentă, au precizat autorii studiului.

Conform calculelor efectuate de Rong Fu și colegii ei, variațiile atmosferice "naturale" nu au contribuit la această agravare a parametrului VPD decât cu un procent de 32%, în medie. Restul de 68 de procente implicate în creșterea deficitului hidric al atmosferei pe parcursul ultimilor 20 de ani sunt atribuite schimbărilor climatice, provocate în mare parte de activitățile umane.

"Înainte de anul 2000, puteam explica vremea propice incendiilor doar cu ajutorul modelelor meteorologice clasice", dar de acum nu mai este cazul, a subliniat Rong Fu în Los Angeles Times.

Potrivit unor modele computerizate, au adăugat autorii studiului, încălzirea antropică - de origine umană - ar putea explica până la 88% din anomaliile constatate la nivelul parametrului VPD.

În august 2020, când California a fost afectată de cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în regiune, August Complex Fire, care a distrus aproape 4.200 de kilometri pătrați de vegetație, încălzirea antropică a fost factorul vinovat pentru aproape jumătate din deficitul de umiditate "excepțional de mare" în acel an, au concluzionat autorii studiului.

Potrivit experților în climatologie, din cauza gazelor cu efect de seră generate de oameni, în principal prin consumul de energii fosile, planeta noastră s-a încălzit deja cu 1,1 grade Celsius în raport cu era preindustrială. Cea mai mare parte a acestei încălziri s-a produs în ultimii 50 de ani.