„Înțelegem că avem foarte puține păduri și asta ne condiționează pierderea resurselor de apă din țara noastră. Or, acest instrument este unul recunoscut ca și un instrument de combatere a schimbărilor climatice”, a adăugat ea.

Președinta CNM, a lansat un apel către toate organele competente – să vină cu mesaje foarte clare în adresa populației, privind măsurile care vor fi întreprinse în următorii ani de creștere a procentului de împădurire.

În altă ordine de idei, Iuliana Cantaragiu, director adjunct la Centrul Național de Mediu, a spus că, în discuțiile dintre Moldova și Ucraina, în vederea funcționării nodului hidroenergetic nistrean, negociatorii din Republica Moldova trebuie să insiste ca acel complex hidroenergetic să funcționeze fără un impact negativ asupra fluviului Nistru. E vorba de volumele și calitatea apei care să fie deversată.

În opinia Iulianei Cantaragiu, negociatorii trebuie să aibă un mandat foarte clar și să știe ce să negocieze. În opinia sa, prevederile acelui acord trebuie să includă parametrii în care acea hidrocentrală să funcționeze. Dacă nu se vor respecta parametrii, agentul economic să fie tras la răspundere nu conform Codului Administrativ, dar în baza acordului internațional și să plătească pentru prejudiciul adus Nistrului. De calitatea apei Nistrului depinde calitatea apei care vine la robinet.

Reprezentantele Centrului Național de Mediu a îndemnat populația să sesizeze neregulile și încălcările legislației de mediu pe ecoalert.md.