În ultimele zile, un purtător de cuvânt al diplomației chineze a evocat, fără dovezi, ipoteza că armata Statelor Unite ar fi putut introduce agentul patogen în țara sa. Dar și Washingtonul folosește intenționat termeni care irită Beijingul, relatează AFP.

"Statele Unite vor sprijini cu putere sectoarele de afaceri, precum companiile aeriene și altele, care sunt afectate în mod deosebit de virusul chinez", a scris Trump pe Twitter luni seara.

Mesajul a provocat un protest în China.

''Suntem puternic indignați'', a reacționat marți Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului Chinez al Afacerilor Externe, considerând că este o "stigmatizare" a țării sale.

Agenția oficială de știri a Chinei Xinhua a denunțat, în general, utilizarea unor expresii "rasiste și xenofobe'' pentru a face alte țări responsabile de epidemie.

Fără rezultate științifice definitive asupra originii virusului, care a fost detectat pentru prima dată în decembrie în Wuhan (centrul Chinei), Beijingul îndeamnă să nu fie arătată cu degetul China.

Un alt purtător de cuvânt al Ministerului Chinez de Externe, Zhao Lijian, a mers mai departe: el a lăsat să se înțeleagă, joia trecută, că armata americană ar fi putut introduce virusul în țară.

Într-o convorbire telefonică cu cel mai înalt responsabil pentru politică externă al Partidului Comunist Chinez, șeful diplomației americane, Mike Pompeo, a exprimat luni "puternice obiecții americane" față de "eforturile" Beijingului de a da vina pe Statele Unite pentru COVID-19, potrivit Departamentului de Stat.

"Secretarul de stat a subliniat că acum nu este momentul de a semăna dezinformare și zvonuri abracadabrante", adaugă comunicatul Departamentului de Stat.

Partea chineză are o altă interpretare: potrivit Xinhua, Yang Jiechi a adresat ''un avertisment ferm Statelor Unite'', prevenind că ''orice tentativă de a defăima China este sortită eșecului''.

Washingtonul l-a convocat deja vineri pe ambasadorul chinez în Statele Unite pentru a protesta împotriva tweet-urilor purtătorului de cuvânt.

"A propaga teorii ale conspirației este periculos și ridicol", a spus atunci un oficial american.

Acest război al declarațiilor a reaprins tensiunile diplomatice dintre cele două țări, recurente de la venirea la putere a lui Donald Trump la începutul anului 2017.

De când epidemia a început să se răspândească în afara Chinei, cele două puteri rivale nu au încetat să-și înmulțească atacurile.

Administrația Trump a oscilat între denunțarea unei lipse inițiale de transparență din partea chineză și semne de "încredere" din partea președintelui american față de omologul său Xi Jinping.

Măsurile guvernului american, care a interzis rapid intrarea în Statele Unite a persoanelor care vin din China, au provocat, de asemenea, furia Beijingului.

Apoi, Mike Pompeo însuși a stârnit această iritare vorbind despre "virusul Wuhan" sau "virusul chinez" pentru a evoca noul coronavirus, contrar recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a stabilit numele mai neutru de "COVID-19".

În timp ce puterile occidentale încearcă să se coordoneze în cadrul G7, Statele Unite subliniază că uniunea mondială sacră nu pune capăt tensiunilor cu gigantul asiatic, pe care îl consideră primul lor rival strategic pe termen lung.

Săptămâna trecută, Mike Pompeo a profitat de prezentarea raportului anual al Departamentului de Stat cu privire la drepturile omului pentru a denunța politica chineză în regiunea Xinjiang (nord-vest), unde sute de mii de musulmani ar fi internați în numele luptei împotriva terorismului.

Administrația Trump este de asemenea angajată pe mai multe fronturi împotriva Beijingului, de la apărarea democrației în Hong Kong până la denunțarea expansionismului său militar în Marea Chinei de Sud, trecând prin acuzațiile de spionaj industrial.

Donald Trump s-a asigurat însă că acordul comercial sub forma unui armistițiu în războiul taxelor vamale, încheiat după luni de negocieri, nu va suferi din cauza noilor tensiuni legate de coronavirus. 

Sursa:Agerpres