Potrivit ministrului, banii vor fi destinați pentru crearea cercurilor de activități pentru persoanele în etate. La fel, cu ajutorul acestor resurse financiare vor fi înființate consilii ale persoanelor în vârstă la nivel local, regional sau chiar național prin care și această categorie de populație va avea posibilitatea să participe la luarea deciziilor. Oficialul a spus că există și o problemă moștenită din anii 90 care ar putea fi soluționată datorită fondului respectiv. Aceasta se referă la faptul că cei mai vulnerabili oameni au vârstă de peste 80 de ani și sunt cei mai săraci, pentru că pensia lor este cu o mie de lei mai mică decât pensia celor care acum iese la pensie sau celor care au vârsta între 60 și 70 de ani.

„Asemenea nedreptate provine de tranziția din anii 90, urmată de regulile de indexare a pensiilor. Am semnalat problema respectivă și avem nevoie de Fondul de argint care parțial va fi utilizat și pentru a corecta această nedreptate. Sper să fie identificați cât mai repede bani pentru acest program. Noi am pregătit la Minister un proiect pentru conceptul Fondului de argint și, în momentul în care vor fi identificate resursele, vom implementa și acest mecanism”, a afirmat ministrul.

Nigina Abaszada, reprezentanta rezidentă a Fondului ONU pentru Populație, a menționat că există foarte multe țări unde oamenii nu pot îmbătrâni din diverse motive. De aceea trebuie de apreciat faptul că Republica Moldova este o țară în care oamenii pot îmbătrâni cu demnitate și respect. „Este important să acceptăm conceptul îmbătrânirii active, noi trebuie să ne ocupăm de mărirea pensiilor, dar există și alte posibilități de integrare a persoanelor în vârstă și obținerea venitului alternativ.”

Reprezentanta rezidentă a Fondului ONU pentru Populație a mai spus că pentru susținerea persoanelor în vârstă este nevoie de implicarea autorităților publice locale, examinarea profilului demografic și soluționarea problemelor la nivel local. „Dacă avem un număr de persoane care au anumite competențe la nivel local, inclusiv care vin din străinătate, care pot fi recalificați sau reformați, ei la fel pot fi implicați în mai multe activități la nivelul local și acest lucru le va oferi nu doar un venit adițional, dar implicarea socială va crea această conexiune cu comunitate. Persoanele se vor simți utile, contribuind la dezvoltarea societății. Există oportunități multe de implicare a tuturor cetățenilor care revin din străinătate și să iasă la pensie”, a conchis Nigina Abaszada.

În anul 2022, cota persoanelor cu vârstă de 65 de ani și peste constituie în jur de 10% și se așteaptă că va ajunge la 16% către 2050. Populația globului va continua să îmbătrânească - Europa și America de Nord sunt cele mai îmbătrânite regiuni.