Conceptul Muzeului satului, restaurării cetății Soroca, a multor biserici, mănăstiri și altor peste 100 de monumente naționale îi aparțin arhitectului, muzeografului și etnologului Eugen Bâzgu. Nu întâmplător a fost inclus în lista celor mai buni etnologi și etnografi din spațiul românesc începând cu secolul 18 până în prezent, afirmă directorul muzeului Național de Etnografie și Istorie Națională, Petru Vicol:

„Dânsul a iubit cultura, a iubit patrimoniul și și-a pus drept scop salvgardarea acestuia. El este autorul proiectului Muzeul Satului, a fost cel care a promovat această idee și datorită dânsului avem astăzi pe teritoriul muzeului două edificii eclesiastice, două biserici de lemn. A fost autorul proiectului restaurării cetății de la Soroca, a complexului muzeal Manuk Bei, a casei –memorial Grigore Vieru, a bisericii de la Palanca – peste 100 de poiecte de restaurare și salvgardare a patrimoniului nostru”.

Eugen Bîzgu și-a făcut un credo din idea de conservare și restaurare a patrimoniului cultural, afirmă cercetătoarea Varvara Buzilă, soția arhitectului, care a prezentat noua carte, intitulată Arhitectura tradițională – memorie identitară, semnată de regretatul Eugen Bîzgu. Varvara Buzilă:

„El zicea așa: oameni buni, susțineți restautrarea monumentelor, pentru că aceasta este cea mai importantă acțiune pe care o putem face în zilele noastre. Cînd veți fi bătrâni și veți ține nepoții pe genunchi și vă vor întreba ce mare lucru ați făcut în tinerețe, veți spune că cea mai mare faptă a fost aceea de a salva, de a restaura memoria, trecutul, monumentele… Poftă mare la citit, cred că asta ar fi dorit să vă spună și Eugen Bîzgu”.

La conferința științifică au participat istorici, muzeografi, cercetători din Republica Moldova și din România (de la Muzeul etnografic al Moldovei și Institutul de filologie română A-dru Philippide, din Iași), care au abordat aspecte ale unității culturale din Moldova istorică în cercetările lui Eugen Bîzgu.