Zilnic, pe piață apar produse electrice și electronice noi. Pentru a ține piept preferințelor consumatorilor, din ce în ce mai pretențioși, echipamentele avansează în culori, mărimi și parametri, iar din dorința de a le utiliza, oamenii aleg să le procure, fără să renunțe însă la cele vechi.

Locuitorii Chișinăului admit că păstrează dispozitivele vechi, din diverse motive:

„Am acasă fier de călcat și televizor și mai sunt niște chestii care încă funcționează, dar nu le folosesc, dar ar trebui date, debarasate”, ne spune Tamara.

„Dacă vorbim despre telefoane…, nu le arunc, nu le ofer nimănui. Le țin, poate nepoților mei le va fi interesant ce tehnologie am avut noi în perioada noastră”, afirmă Denis.

„Iată, am unul și mă gândesc unde aș putea să îl arunc. Așa și nu am mai găsit”, susține Maria.

Potrivit datelor din 2018 ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului, importul de echipamente electrice și electronice în Republica Moldova era de 4,5 kg/locuitor.

Deșeurile electrice și electronice: o bombă cu ceas pentru mediu și sănătate

Fie că e vorba de baterii alcaline rămase în jucăriile copiilor sau de televizorul rămas pe post de mobilier, toate astea afectează sănătatea oamenilor. De aceasta este convins Andrei Țurcan, locuitor al capitalei, care a găsit soluția ideală pentru a scăpa de e-deșeuri, și anume prin a le colecta separat și plasa ulterior în unul din tomberoanele specializate pentru colectarea acestor deșeuri:

„Am ales pentru mine această opțiune, pentru că pe parcursul anilor în casele noastre se adună multe lucruri inutile, cum ar fi jucăriile copiilor în care au rămas baterii de care am uitat. Copiii sunt mari și nu le mai folosesc. Altele ar fi gadgeturile personale, telefoanele diferite rămase pentru că am trecut la o nouă generație. Cele vechi rămân acasă pentru că știi că dacă simplu le arunci la gunoi vor polua mediul. Recomand tuturor să folosească această metodă, pentru că tot ce nimerește aici este apoi reutilizat”.

Cert e că specialiștii bat alarma: e-deșeurile sunt deosebit de periculoase pentru mediu și sănătate, conținând substanțe precum: plumb, brom, mercur, substanțe halogene. Acestea pot afecta capacitatea de învățare, memoria, pot deteriora sistemul nervos, sanguin, rinichii, sistemul imunitar ș.a.

În categoria e-deșeurilor se includ:

• Aparate de uz casnic de dimensiuni mari și mici;
• Echipamente informatice și de telecomunicații;
• Echipamente de larg consum;
• Echipamente de iluminat;
• Unelte electrice și electronice (cu excepția uneltelor industriale fixe de dimensiuni mari);
• Jucării, echipamente sportive și de agrement;
• Dispozitive medicale, cu excepția produselor implantate și infectate (echipamente de radioterapie, cardiologie, dializoare, ventilatoare pulmonare, echipamente de medicină nucleară, echipamente de laborator pentru diagnosticare in vitro etc.);
• Instrumente de supraveghere și control;
• Distribuitoare automate.

Oraș curat cu e-Deșeu reciclat

„Deșeurile de echipamente electrice și electronice sau e-deșeurile nu pot fi amestecate cu deșeurile menajere; sunt o categorie diferită de deșeuri. Sunt deșeuri foarte toxice, printre cele mai toxice și foarte mulți cercetători au demonstrat că întreaga tăbliță a lui Mendeleev se regăsește în aceste deșeuri și atunci, în reacție cu solurile, cu apele, ele pot fi și mai nocive”, susține Aurelia Bahnaru, președintă a Asociației pentru Valorificarea Deșeurilor.

Lipsa unei infrastructuri minim necesare pentru colectarea e-deșeurilor, cantitățile mereu în creștere, la care se adaugă debarasarea de aceste deșeuri laolaltă cu cele menajere, au umplut paharul răbdării activiștilor de mediu. Din această necesitate a fost conceptul proiectul „Oraș curat cu e-Deșeu reciclat", desfășurat de Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor, cu suportul Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu, implementat de PNUD.

Proiectul „Oraș curat cu e-Deșeu reciclat" a mobilizat peste 80 de parteneri din sectorul public și privat, inclusiv mediul academic, care au devenit ambasadori ai reciclării.

Peste 30.000 de elevi s-au implicat activ în acțiuni de conștientizare și educare a spiritului de responsabilitate în relația cu mediul ambiant. Aceștia îi conving pe semenii lor că e-deșeurile nu pot împărți aceeași urnă cu restul deșeurilor menajere și nici aceeași casă cu oamenii.

Colectarea selectivă în tomberoane specializate – unica soluție inofensivă pentru debarasarea de e-deșeuri

Astfel, în Chișinău au fost instalate până acum 80 de puncte de colectare a e-deșeurilor. Oamenii pot arunca acolo telefoane mobile, baterii, fiere de călcat, uscătoare de păr, prăjitoare de pâine, tablete, laptop-uri, cabluri ș.a. Tomberoanele pot fi găsite în unele magazine ale rețelelor Fourchette, Linella și Maximum.

O altă categorie de e-Deșeuri, nu mai puțin periculoasă, dar de multe ori anevoioasă pentru debarasare corectă, o reprezintă e-deșeurile de mari dimensiuni, precum mașini de spălat, frigidere, aspiratoare, etc. Cu sprijinul proiectului, au fost amplasate tomberoane de dimensiuni mari pe platformele de alimentare ale benzinăriilor Bemol.

Una din companiile care s-au alăturat inițiativei este Riolit Sistem, găzduind de curând un tomberon pentru e-deșeuri de dimensiuni mari.

„Iată avem o cutie. Este destul de mare în care puteți plasa orice produse de reciclare chiar mai mare, chiar și un televizor și o mașină de spălat dacă încape și tot felul de plastic și metal care se întrebuințează la reciclare. E super. Eu recomand tuturor agenților economici care se ocupă cu echipamente tehnice să facă rost de așa o cutie”, afirmă Sergiu Gușila, manager la Riolit Sistem.

Doar în cinci luni, în perioada aprilie-august 2019, cu sprijinul proiectului au fost colectate peste 3,5 tone de e-deșeuri de tipuri variate.

Itinerarul e-deșeurilor colectate

Deșeurile aruncate în tomberoanele specializate sunt colectate de trei companii autorizate pentru reciclarea echipamentelor electrocasnice și electronice.

„Deșeurile colectate la containerele noastre sau care sunt aduse la noi la platformă ajung la depozit, la platforma de sortare, unde de către colegii noștri sunt dezmembrate pe diferite tipuri de deșeuri cum ar fi, plastic, sticlă, metale, circuite, care mai apoi fiecare își urmează calea lor. Deșeurile care pot fi reciclate merg la partenerii noștri care nemijlocit se ocupă de reciclarea lor. În rest, o parte se valorifică pe loc, altă parte merg la export pentru a fi valorificate în afara țării”, afirmă Ruslan Nercaș, director executiv „MoldRec”.

Pe parcursul anului 2018, de către „MoldRec”, care este autorizată în domeniul colectării, transportării și comercializării deșeurilor de echipamente electrice și electronice, au fost colectate 297.937 tone de e-deșeuri, din care o cantitate de 97.437 tone au fost exportate în România pentru reciclare.

Preluarea gratuită a e-deșeurilor de dimensiuni mici – o obligație legală

Cele mai multe deșeuri electrice și electronice ajung la platforma de reciclare de la companiile mari. Din anul 2018 a intrat în vigoare Regulamentul privind deșeurile de echipamente electrice și electronice. Agenții economici care plasează pe piață echipamente electrice și electronice sunt obligați să preia gratuit deșeurile electronice. 

Producătorii, dar și importatorii de echipamente electrice și electronice care cad sub incidența responsabilității extinse a producătorului, sunt obligați să creeze centre de colectare a deșeurilor de echipamente electrice, electronice și electrocasnice, precum și pentru bateriile și acumulatorii portabili uzați. În acest scop, producătorii trebuie să pună la dispoziție un container de colectare. Distribuitorul trebuie să plaseze containerul de colectare într-un loc vizibil în zona de vânzare.

Agenții economici care nu se conformează prevederilor legale riscă sancțiuni, subliniază Iuliana Cantaragiu, secretară de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului:

„Ceea ce a făcut Ministerul până în prezent și face în continuare, face sesiuni de informare cu acești agenți economici care au responsabilitatea de ași organiza sistemul, care presupune că agentul economic care plasează pe piață un produs cu posibilitatea de a deveni deșeu, electric sau electronic, de exemplu baterii, trebuie să asigure în același timp și procesul de preluare a acestor tipuri de deșeuri de pe piață.”

Astfel, Articolul 154 din Codul Contravențional prevede sancțiuni precum amenzi de la 120 la 180 unități convenționale (unitatea convențională = 50 lei) pentru persoanele juridice care nu respectă modul de colectare, transport, depozitare etc. Codul Contravențional mai prevede amenzi de la 12 la 24 de unități convenționale pentru persoanele fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de până la 60 de ore.