Astfel, potrivit unui comunicat al CNA, în cadrul studiului au fost analizate 193 de sentințe adoptate de către instanțele de judecată, pe parcursul anului 2021, în privința la 233 de inculpați, care au săvârșit în total 367 de fapte (cazuri). Peste 42 la sută din faptele analizate se referă la infracțiunile de trafic de influență, urmate de infracțiunile de corupere activă, sau peste 19 la sută și infracțiunile de corupere pasivă, puțin peste 7 la sută. Aproape 69% din faptele analizate s-au referit la aceste trei categorii de infracțiuni.

Comparativ cu analiza datelor din perioada anterioară (anul 2020), se distinge o tendință de creștere a cazurilor de trafic de influență (156 față de 115) și corupere activă (71 față de 63). Cazurile de corupere pasivă s-au redus aproape în jumătate față de anul 2020 (26 față de 49), sau aproximativ de 2 ori față de anul 2019 (26 față de 71). O reducere semnificativă se constată în cazurile primirii unei remunerații ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea populației, de la 25 de fapte înregistrate în anul 2020 la 2 fapte înregistrate în anul 2021. Pe un singur caz de îmbogățire ilicită, în privința unui magistrat, instanța de judecată a dispus condamnarea inculpatului la privațiune de libertate pe un termen de 7 ani (limita minimă prevăzută de CP).

Pedeapsa cu închisoarea a fost dispusă în 165 de cazuri, sau peste 71% din cazurile de condamnare pe actele de corupție și conexe corupției. În 102 cazuri, sau aproape 62%, a fost aplicată condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În restul 63 de cazuri, sau puțin peste 38%, a fost aplicată pedeapsă cu închisoare cu executare reală, ceea ce constituie puțin peste 17% din totalul capetelor de acuzare (cazuri analizate).

Mai multe detalii despre sentințele pronunțate pe faptele de corupție și conexe, în anul 2021, le găsiți în Analiza strategică.