Totodată, Executivul  urmează să reducă pozițiile vacante în organele administrației publice centrale, să reformeze sistemul de pensii, ce ar putea presupune și majorarea vârstei de pensionare.

Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, strategia bugetar-fiscală pe termen mediu va fi axată pe majorarea veniturilor prin consolidarea bazei de impozitare, fiind redus treptat gradul de dependență de granturile externe. Vor fi majorate o serie de taxe și impozite până la nivelul celor din Uniunea Europeană. Totodată, urmează a fi adoptată o nouă strategie a sistemului de pensii, urmând, după necesități, a fi majorată și vârsta de pensionare. 

„În cadrul programului ne-am luat o serie de angajamente: executarea garanțiilor emise de Executiv, rectificarea bugetului pentru anul 2016 prin reduceri de cheltuieli. Pe termen mediu, obiectivele sunt consolidarea veniturilor și a bazei de impozitare. Anumite impozite, în special la produsele petroliere și la cele din tutun, vor fi majorate până la nivelul celor din UE. Ne propunem să raționalizăm un șir de beneficii sociale, să restructurăm sistemul de pensii, să gestionăm riscurile bugetar- fiscale. În cazul în care va fi necesar, vom fi nevoiți să majorăm și vârsta de pensionare”, a declarat Octavian Armașu.

În opinia ministrului Economiei, Octavian Calmâc, și tarifele la apă și canalizare, căldură, electricitate, precum și prețurile la benzină, motorină și gazul lichefiat vor suferi modificări. Acestea vor depinde de prețul resurselor energetice pe piețele internaționale, ANRE urmând să introducă în tarif devierile financiare pentru perioada 2012-2015, care se ridică la peste 2 miliarde de lei.

„Urmează să facem modificări în metodologia de calcul a tarifelor pentru energia electrică, termică și a gazelor naturale și multe altele. Noi suntem dependenți de prețurile de achiziție a acestor resurse energetice din străinătate. Aceste elemente ale metodologiei vor fi stabilite de către operatori și prezentate Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, care va trebui să introducă în tarif și devierile financiare, și atunci se va lua o decizie”, a constatat Octavian Calmâc.

În domeniul bancar, guvernarea urmează se stabilească beneficiarii finali ai celor mari bănci din Republica Moldova, să efectueze controale în toate băncile din țară și să înăsprească sancțiunile pentru a descuraja fraudele bancare.

„Prin semnarea acestui Acord, Banca Națională capătă o susținere internațională foarte înaltă. E necesar să ne asigurăm că nu se va repeta acea fraudă pentru a asigura o creditare eficientă a economiei. Măsurile asumate de noi țin de  consolidarea sectorului financiar, asigurarea durabilității sistemului fiscal, menținerea politicii monetare prudente, continuarea reformelor structurale. Mai mult, BNM s-a angajat să creeze un sistem depozitar unic, anume pentru situații de criză”, a precizat Octavian Calmâc.

Amintim că la 7 noiembrie, Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internațional a aprobat un acord pe trei ani cu Republica Moldova. Acesta are ca scop susținerea programului de reforme economice și financiare ale statului.