Deși inspectorii Centrului Național Anticorupție, care au efectuat expertiza bugetului Agenției pentru anul curent, au sugerat autorităților să revizuiască cheltuielile ANRE, subliniind între altele că acestea sunt puse pe umerii consumatorilor finali, Parlamentul a adoptat hotărârea la sfârșitul anului trecut fără a ține cont de recomandări, scrie anticoruptie.md.

„Cheltuielile pentru deplasări se majorează comparativ cu anul precedent, reieșind din faptul că Agenția a devenit membru al Consiliului Reglementatorilor Europeni în domeniul Energiei, care obligă participarea în mai multe grupuri de lucru în scopul elaborării actelor de reglementare la nivelul Uniunii Europene pentru a facilita crearea unei piețe energetice efeciente și durabile. La fel, Agenția va participa în continuare conform statutului său, la evenimentele europene și internaționale din domeniu”, potrivit notei informative la proiectul bugetului ANRE pentru 2017.

Potrivit hotărârii Parlamentului, bugetul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2017 se aprobă la venituri în sumă de 30.831.700 de lei și la cheltuieli în sumă de 44.056.500 de lei, cu un deficit de 13.224.800 de lei, care va fi acoperit din soldul mijloacelor acumulate în anul 2016. Cheltuielile pentru retribuirea muncii au fost stabilite în mărime de 21.491.500 de lei. 

„În opinia noastră, tendința de majorare a bugetului instituției, de la an la an, cu circa nouă milioane de lei o apreciem ca fiind parțial justificată, în contextul unui buget de stat auster. Constatăm finanțarea unor domenii parțial justificate de către autor în nota informativă. Astfel, atenționăm asupra cheltuielilor pentru deplasări de serviciu, care comparativ cu anul 2016 s-au majorat de aproape trei ori (de la 500.000 lei în 2016 la 1,5 milioane de lei în 2017). În opinia noastră, se impune necesitatea reevaluării tuturor cheltuielilor și delimitarea resurselor financiare stricte pentru exercitarea nemijlocită a atribuțiilor date Agenției cu evaluarea impactului financiar al majorării în cauză”, au recomandat experții Centrului Național Anticorupție care au efectuat epertiza anticorupție a proiectului. 

Experții CNA au mai arătat că stabilirea unui buget instituțional cu un deficit de peste 13 milioane de lei reprezintă un dezavantaj pentru stat. „Crearea unei autorități care necesită investiții costisitoare în administrare, direct va influența asupra mărimii plăților regulatorii stabilite pentru întreprinzătorii licențiați din domeniul energetic, petrolier și alimentare cu apă, și percepute de către Agenție, iar ca rezultat, aceste cheltuieli sunt puse pe umerii consumatorilor finali. Menționăm că, prevederile propuse se prezintă contrar informației din nota informativă, potrivit căreia în anul 2016 au fost executate doar 27,6 milioane de lei, ceea ce reprezintă 71,6% din suma cheltuielilor planificate - 38,6 milioane de lei pentru 2016. Astfel, considerăm neargumentată stabilirea unui deficit bugetar în anul 2017, din moment ce rămân neutilizate aproximativ nouă milioane de lei din anul 2016”, se arată în expertiza semnată de Cristina Diacenco, inspector superior al Direcției legislație și expertiză anticorupție. 

Totodată, potrivit expertizei, tendința de creștere anuală a bugetului Agenției cu aproximativ patru milioane de lei în anii precedenți 2014, 2015, 2016 și cu nouă milioane de lei în 2017 reprezintă o practică vicioasă și inechitabilă în raport cu contribuabilii finali, în tariful cărora se includ plățile regulatorii. 

Proiectul a fost adoptat la sfârșitul lunii decembrie 2016, fără a se ține cont de recomandările CNA.