Potrivit expertului, rezoluția politică pe care R. Moldova o va propune spre votare la ONU, denota că „s-ar fi lucrat în grabă” și că se „încearcă să nu lovească, din nou, Rusia prea tare”.

Pe de altă parte, Moscova declară contraproductivă inițiativa Republicii Moldova de a înainta către Adunarea Generală a ONU proiectul de rezoluție privind retragerea trupelor ruse de ocupație din regiunea transnistreană, notează portalul Deschide.md, care citează o declarație a viceministrului rus de Externe, Grigorii Karasin.

„Nimic mai provocator și mai contraproductiv decât această inițiativă nu am văzut”, a declarat Karasin pentru Interfax.

 „Ceva nu se leagă în „strategia de recuperare” a miliardului, scrie într-un comentariu privind strategia prezentată de autorități în această săptămână, editorialistul Nicolae Negru de la Ziarul Național. 

După ce au stabilit că trebuie să recupereze în folosul statului 13,34 de miliarde de lei, cât constituie „valoarea hârtiilor de valoare de stat emise în vederea acoperirii creditelor de urgență” acordate de BNM celor trei bănci prădate, ele își diminuează efortul cu 2,614 miliarde de lei, care, se speră, urmează să fie obținute în procesul lichidării BEM, BS și UB. Conform acestei logici, dacă băncile respective nu erau lichidate, 2,614 miliarde de lei furate din rezervele BNM aveau să rămână în buzunarul hoților… Nu ar trebui Șor să returneze întreaga sumă de 13,34 de miliarde de lei, căci, după cum se vede din raportul Kroll, BEM, BS și UB acționau ca o singură bancă și lui îi aparțineau toate deciziile de creditare în condiții ilegale. Nu știe el unde a trimis banii? Impresia e că Procuratura Anticorupție aplică niște stratageme pentru a diminua cât mai mult „contribuția” frauduloasă a lui Șor, îl prezintă ca un tâlhar „altruist”, care a furat în beneficiul altora. Și judecătorii sunt în mod uimitor mai blânzi cu el. Autorul amintește că Ilan Șor a fost condamnat la 7 ani și 6 luni închisoare fără a-i fi sechestrate averile și fără interdicția de ocupare a funcțiilor publice. Abia s-a inițiat o acțiune civilă în partea ce ține de suma de 2,7 miliarde de lei. Adică, statul l-a dat în judecată pe Șor ca acesta să-i întoarcă 2,7 miliarde de lei. Nu e ridicol?... De ce principalele instituții de protecție a bunului public și a securității statului - CNA, Procuratura Generală, SIS, MAI nu au intervenit pentru a stopa furtul miliardului? Atâta timp cât nu se răspunde la aceste întrebări, furtul miliardului se poate repeta”, atenționează publicistul.

Și agenția de presă IPN reține comentariile unor experți economici privind recuperarea miliardului.

Concentrarea strategiei Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Generale doar pe recuperarea mijloacelor delapidate este o greșeală, fiindcă trebuie să existe o componentă și  referitor la investigarea acțiunilor autorităților publice în cazul fraudei bancare. Această opinie a fost exprimată de expertul economic de la Expert-Grup Sergiu Gaibu, la TV8, transmite IPN.

Totodată, expertul se întreabă de ce această strategie nu a apărut mai devreme, având în vedere că reprezentanții Procuraturii și CNA au spus că ei cunosc mai multe detalii decât a raportat KROLL chiar în primul său raport. Sergiu Gaibu observă că nu a existat nicio acțiune a Parlamentului privind frauda bancară.

Expertul economic Sergiu Tofilat afirmă că timp de trei ani și jumătate de când a ieșit la iveală frauda bancară procurorii nu au reușit să verifice portofoliul de credite la fiecare dintre cele trei bănci. Veaceslav Balacci, membru al proiectului Zeppelin Investigation, consideră că lista celor care trebuie trași la răspundere în ceea ce privește furtul miliardului este mai mare. Totodată, el atenționează că această fraudă din sistemul bancar ar fi început încă din anii 1990 și că au continuat și după 2014.