Faptul că astăzi vorbim limba română se datorează adoptării Constituției din 1923 și perioadei înfloritoare a României interbelice, menționează președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, Domnica Manole. Constituția pentru un stat este mai mult decât un act juridic. Legea fundamentală implică și semnificații și valori identitare care vor dăinui peste veacuri, spune judecătoarea constituțională.

 „În 1918 basarabenii au avut de ales între siguranța de a sta lângă frații lor și haosul unui imperiu în destrămare. Prin reprezentanții lor în Parlamentul României, basarabenii au contribuit în 1923 la adoptarea unui simbol al civilizației europene a timpului. Acest simbol, însoțit de faptele demne ale marilor oameni politici ai României, în favoarea populației dintre Prut și Nistru, va constitui întotdeauna argumentul superiorității guvernării românești față de stăpânirea sovietică din Basarabia. Astăzi, ca și atunci, România rămâne poarta spre o lume mai bună”, spune Domnica Manole.

Valorile care supraviețuiesc prin oameni și prin sacrificiul oamenilor peste timp, generează noi energii de care este nevoie acum în parcurgerea traseului european. Consilierul prezidențial de la București, Sergiu Nistor:

„Pentru toți românii, din fericire, Constituția din 1923 a constituit chiar în anii cei mai grei ai totalitarismului un reper luminos. În 1923 printr-un text foarte modern, se aduceau în spațiul românesc valorile umanismului occidental european. Soarta, care nu a fost foarte blândă cu noi, a făcut ca după puțin timp două totalitarisme extrem dreaptă, extrema stângă, să distrugă ceea ce în 1923 Constituția a încercat să clădească. Totuși ne aducem aminte, imediat după Revoluția din decembrie 1989 că acest exemplu de viziune europeană, ne-a fost un far care ne-a spus că suntem în mod natural compatibili cu valorile europene, că am încercat să le clădim pe teritoriul de atunci al României întregite și ne-a ghidat pentru baza constituțională de după comunism, de după 1990”, spune Sergiu Nistor.

Decizia comună Facultăților de Drept a Universităților de la București și Chișinău de a marca 100 de ani de la adoptarea Constituție României de la 1923, reprezintă un început spre a găsi formula de reîntregire cu țara-mamă, iar mai apoi încadrarea în spațiul european, spune deputatul primului Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic, Alexandru Arseni.

 „Viața Constituției a fost spiritul unității naționale. Am avut perioada când societatea reunită română a avut această protecție juridică, Constituția, și care a ajutat la consolidarea constiinței naționale. Ce ține de viitorul nostru, este unic și categoric, se referă la unificarea pe cale juridică a noastră, adică punerea în aplicarea a actului unirii de la 27 martie 1918. Această conferință reprezintă un început, pentru că noi cei din dreptul constituțional și istoricii vom găsi formula de a pune în aplicare actul unirii și aceasta va fi reîntregirea noastră pe cale juridică și, totodată, încadrarea în spațiul european, dar și aportul națiunii reîntregite pentru a îmbunătăți relațiile și unele reglementări în Uniunea Europeană reînnoită”, Alexandru Arseni.

Constituția ratificată de Parlamentul României, semnatată de Regele Ferdinand și publicată în ,,Monitorul Oficial” la 29 martie 1923, și-a produs efectele până în anul 1938.