„Există o coordonare și o sincronizare puternică între aceste două procese. Există cei interesați de grăbirea includerii Tiraspolului în spațiul electoral al Republicii Moldova pentru viitoarele alegeri. Este o agendă care ar putea să mărească numărul de alegători pentru partidele „cripto-sovietice”, ceea ce va micșora cota votanților cu-adevărat proeuropeni, creând artificial posibilitatea unor denaturări și tensiuni”, a punctat expertul în dialog cu moderatorul.

Și recentele decizii ale CSE privind legalizarea tranzacțiilor bancare pentru întreprinderile din stânga Nistrului, păstrarea dominației transnistrene în energetica moldovenească, concesiile pentru combinatul metalurgic din Râbnița sunt factori cu dublu efect. „Având în prim-plan evitarea unei catastrofe sociale sau crize umanitare intri, de fapt, pe o agendă străină. Și această agendă străină urmărește „împingerea” Transnistriei în calitate de factor relevant al procesului decizional pe care Republica Moldova trebuie să-l realizeze în viitoarele luni și următorii ani de zile. Acesta este un mare risc, în viziunea mea”, a relevat cercetătorul.

Dar ce trebuie de făcut? - s-a întrebat retoric vorbitorul, opinând că „în primul rând, trebuie de avut mai multă susținere „în afara Parlamentului”. E necesar de creat platforme compatibile cu ideea de europenizare a societății. Aceasta se poate obține prin semnarea unui acord între cele mai importante forțe politice și grupuri ale societății civile – de tipul celui de la Snagov”. (Declarația de la Snagov, România, este un document semnat la 21 iunie 1995 de către liderii partidelor parlamentare din România, care atesta acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană – Wikipedia).

Documentul ar putea fi folosit și pentru generarea coeziunii interne, pe plan social. „Din păcate, vedem că actuala guvernare, în loc să întărească acest spațiu de comunicare și dialog, face contrariul. Recenta decizie a Ministerului Educației în privința optimizării numărului de instituții universitare, fără a fi o urgență, nu creează unitate, din păcate, ci mai multe conflicte”.

Trebuie mai multă compatibilitate cu grupurile de afaceri, mici și mijlocii, care să înțeleagă că Uniunea Europeană este incompatibilă cu ideea de oligarhie. Atâta vreme cât există monopoluri care erodează funcționarea economiei libere, unii vor câștiga, iar cei mulți vor pierde. Guvernanții, în principiu, înțeleg acest lucru, dar există eșecuri în agricultură, în economie, sistemul fiscal, în crearea industriilor noi, care să fie vârful de lance pentru creșterea economică sustenabilă”, a opinat Igor Munteanu.

Obiectivele enumerate pot fi atinse printr-o ancorare profundă de România, spune expertul, cu instituțiile de cercetare, adineaori special create, printre care și Institutul European, care au ajutat România să progreseze. Dar principalul, „este nevoie de creat capacități interne naționale, conectate la nevoile de dezvoltare a spațiului instituțional, a viitorului și a viitoarelor guverne... Căci nu este vorba de o cursă, ci de un maraton pentru câteva guverne”, a conchis expertul.

Dezbaterea publică la tema „De ce Republica Moldova a primit statutul de candidat? Când și în ce condiții poate deveni membru cu drepturi depline al UE?”, organizată de IPN, a fost ediția a 254-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.