Potrivit deputatului, prinde contururi chiar o anumită ”aristocrație bugetară”, „cooptată de partidele politice să reprezinte anumite agenții cu bugete luxoase și garanții sociale, care reiese din statutul pretins autonom al acestora și marea armată a angajaților la stat, plătiți prost, abuzați politic și neprotejați social”. Astfel, Igor Munteanu opinează că aceasta se întâmplă pentru că Serviciul public din R.Moldova „se îndoaie ca trestia la fiecare schimbare semnificativă de guvern, în timp ce orice proces bugetar nu ajunge să influențeze pozitiv larga majoritate a angajaților bugetari cu salarii extrem de reduse”.

„Ei sunt pierzătorii permanenți ai ciclurilor politice. Ei sunt cei mai disperați angajați la stat, care muncesc cel mai mult și primesc cel mai puțin. Dacă pentru această nouă aristocrație a unor agenții autonome de stat (BNM, CNPF, Consiliul Concurenței, AGEPI, ANRCETI, ANRE) este aproape trivial să încasezi lunar salarii între 70.000 până la 160.000 lei, peste 50% din bugetarii obișnuiți nu încasează nici jumătate din salariul mediu pe economie. Dincolo de simțul evident al nedreptății sociale, analizele arată că nu există nicio certitudine asupra faptului că cei care se instalează în aceste funcții plătite generos în sectorul public merită asemenea remunerare, ajungând să semene mai degrabă cu niște sinecuri oferite unor persoane conectate la guvernare. Lipsa criteriilor clare și transparente de salarizare pentru aceste grupuri de ”norocoși” ai sistemului existent, absența oricăror criterii de evaluare a eficienței și eficacității lor, crează un spațiu de acțiuni arbitrare, discreționare, cu minim de răspunderi personale. Să trecem în revistă și conduita unei întregi generații de oficiali conectați la APP și la ASP și vom vedea pe viu cum salariile nu aduc calitate. Multe dintre aceste autorități înființate după model european, continuă să funcționeze în cele mai proaste tradiții bizantine, sau balkanice”, a subliniat deputatul.

Prin urmare, Igor Munteanu consideră că această criza tri-dimensională (sănătate, economică și politică) din R.Moldova ar putea fi și o bună ocazie de a crea o altă normalitate în serviciul public, în modul în care trebuie să fie gestionat interesul public în privința acelor autorități publice de reglementare, pe care le-am format în ultimul deceniu. „Este necesar să creăm un alt fel de sistem de stimulare a responsabilității, de întărire a competenței și de prevenire a sinecurilor. Asta ne va ajuta să eliminăm aceste dezechilibre imorale, inclusiv în ceea ce privește aceste salarii de vis pentru sinecuriști, pe bază de indicatori, devotament și produs generate în beneficiul intereseului public”, a punctat deputatul Platformei DA.