Impactul real al acestor atitudini este greu de evaluat, mai ales că, de cele mai multe ori, cazurile de discurs de ură rămân nesancționate. Totodată, în acest sens cadrul legislativ nu este suficient de clar, necesitând modificări. Concluziile se regăsesc în raportul: „Discursul de ură și instigarea la discriminare în spațiul public și mass-media din Republica Moldova”, prezentat astăzi, 26 noiembrie, în cadrul unui eveniment public, transmite IPN.

Potrivit autorului studiului, Dumitru Sliusarenco, avocat Promo-LEX, în perioada monitorizării, timp de jumătate de an, au fost identificate 457 de cazuri de discursuri de ură sau cazuri de promovare a intoleranței în public, cel mai des la emisiuni TV, canale de youtube afiliate diferitor grupuri politice, religioase etc. Cel mai des fac apel la discursul de ură bărbații, în 88% de cazuri. „Majoritatea politicienilor sau figuri religioase sunt bărbați, dar asta nu scuză proporția”, susține Dumitru Sliusarenco.

Cel mai frecvent discursul de ură se referă la: orientarea sexuală, apartenența politică a persoanelor, religia și convingerile, dizabilitatea, originea etnică. Cel mai des afectate de discursul de ură sunt femeile, partidele politice și politicienii, musulmanii, persoanele cu dizabilități, unioniștii, românii sau vorbitorii de limba română, jurnaliștii. Politicienii care  folosesc cel mai des discursul de ură sunt: Igor Dodon, Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Voronin.

Potrivit lui Dumitru Sliusarenco, este necesară modificarea legislației pe partea sancțiunilor pentru discursul de ură. „Practic nu există la moment cazuri sancționate sub acest aspect. Este o problemă atât de legislație cât, și de practici. Este necesar de a revizui și uniformiza definițiile discursului de ură în legislația Moldovei, discriminării și discursului sexist”, a spus Dumitru Sliusarenco. Autorul studiului recomandă organelor de drept să dezvolte instrumente interne pentru a reacționa și a publica date privind astfel de cazuri, mass-media – să relateze echilibrat și să modereze comentariile, ONG-urile – să monitorizeze să petreacă campanii de sensibilizare.

Reprezentanta Fundației Soros-Moldova, Natalia Camburian, a spus că, atunci când se vorbește despre discursul de ură, trebuie conștientizat faptul că acesta limitează exercitarea unor drepturi și, ca rezultat, împiedică participarea deplină a oamenilor în viața comunității. „Uneori discursul de ură promovează excluderea unor grupuri sociale din comunitate. Credem că doar printr-un proces educațional de calitate putem evita astfel de cazuri” a menționat Natalia Camburian.

Ian Feldman, președintele Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, susține că vede mult discurs de ură pe rețelele de socializare. „Politicienii folosesc discurs de ură și oamenilor le place, acceptă, poate și votează în funcție de acest discurs. Dacă nu ar funcționa, politicienii nu l-ar face”, a spus Ian Feldman.

Nadejda Hriptievschi, director de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, a remarcat că ura nu vine din partea populației, ci este mai degrabă provocată. „Nu este un fenomen necontrolabil. Trebuie întreprinse măsuri cât mai rapide, măsuri care pot pune capăt unui fenomen masiv. Unica armă pe care o avem este să nu votăm pentru cei care promovează discursul de ură”, a spus Nadejda Hriptievschi.