Șeful adjunct al Direcției evidență și control de la CNPDCP, Sergiu Bozianu, a prezentat mai multe exemple despre cum sunt depersonalizate hotărârile publicate de către unele instanțe din Franța, Italia, Germania, Belgia și Elveția. Potrivit acestuia, în România, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus anonimizarea datelor cu caracter personal încă în anul 2009, scrie bizlaw.md.

Conducerea Centrului a refuzat să precizeze cum ar trebuie să fie publicate hotărârile instanțelor moldovenești. Aceștia au menționat că o vor face după ce grupul de lucru, format împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Justiției, va identifica o soluție definitivă. Directorul CNPDCP, Eduard Răducan, a declarat că decizia urmează a fi luată abia după ce vor fi analizate toate argumentele societății civile și ale jurnaliștilor.

Amintim că, acum câteva săptămâni, agenda ședințelor de judecată nu mai putea fi accesată după căutarea numelelor părților implicate în dosar și a fost afișat doar numărul dosarului, ceea ce a îngreunat munca jurnaliștilor și a avocaților. După ce în adresa Ministerului Justiției au fost îndreptate mai multe critici din partea societății civile și a jurnaliștilor, viceministrul Nicolae Eșanu a declarat că a fost o eroare a instituției. Respectiv, s-a revenit la publicarea agendei ședințelor de judecată.

Totodată, președintele CSJ, Mihai Poalelungi a criticat excluderea posibilității de a căuta dosarele după numele părților. Mihai Poalelungi a menționat că în Moldova s-a decis că se încalcă drepturile omului, în timp ce la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului toate hotărârile sunt publice. Mai mult, CSJ a depus o sesizare la Curtea Constituțională privind funcționarea portalului instante.justice.md. Mai exact, plenul CSJ a hotărât să ridice o obiecție de neconstituționalitate, deoarece există un conflict constituțional între puterea judecătorească și puterea executivă, reprezentată de Ministerul Justiției.