Parlamentul constată lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și consideră că, prin acțiunile ineficiente ale conducătorilor autorităților responsabile se tergiversează nejustificat luarea de măsuri eficiente asupra atingerii obiectivului urmărit.

Legislativul solicită Procuraturii Generale întreprinderea măsurilor și intensificarea colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigație, și cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală, în vederea investigării fraudei bancare și recuperării globale a mijloacelor și activelor sustrase.

De asemenea, Parlamentul cere elaborarea și aprobarea în termen de 30 de zile a unui instrument eficient, efectiv și realizabil de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, precum și a unui nou plan de acțiuni pentru implementarea acestuia și raportarea publică semestrială progreselor obținute.

Parlamentul recomandă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să întreprindă toate măsurile de rigoare, în condițiile legii, pentru ca instanțele judecătorești, la înfăptuirea justiției în cauzele ce țin de devalizarea sistemului bancar și de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, să asigure respectarea principiilor privind celeritatea procesului, transparența activității de înfăptuire a justiției și deschiderea față de societate.

Potrivit deputatului BCS, Vlad Batrîncea, prisma prin care trebuie analizată situația este recuperarea banilor. Deputatul a remarcat că printre instituțiile responsabile în proiect nu apare ARBI și procuraturile specializate, ceea ce creează impresia că proiectul e mai mult o răfuială politică cu unele persoane și nu arată o dorință sinceră. În opinia sa, e nevoie să se mai lucreze la document, să fie evidențiat mai clar rolul BNM.
 
Deputatul Fracțiunii Partidului Politic Șor, Denis Ulanov, a declarat că fracțiunea s-a abținut de la vot pentru a nu fi învinuiți de reglare de conturi cu procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

Deputatul PAS, Lilian Carp, s-a întrebat dacă în raport sunt indicate câte proceduri penale au fost pornite pe furtul miliardului și câte au finalitate. La care Olesea Stamate a spus că nota oferă o anumită informație cu privire la cauzele penale trimise în judecată, în jur de 4 sau 5 – componente ale dosarului mare frauda bancară.

Igor Grosu a propus ca raportul Procuraturii generale să fie făcut public odată cu consumarea subiectului în Parlament.