"Până la 1 mai, cel puțin 228 de cazuri probabile au fost semnalate OMS în 20 de țări, iar alte peste 50 de cazuri sunt în curs de investigare", a detaliat purtătorul de cuvânt al OMS Tarik Jasarevic în cadrul unui briefing de presă periodic al agențiilor ONU la Geneva.

"Aceste cazuri au fost raportate în patru din cele șase regiuni ale OMS", a adăugat el.

Originea acestor inflamații hepatice severe rămâne necunoscută.

Majoritatea cazurilor au fost raportate în Europa, inițial în Regatul Unit.

La 5 aprilie, Organizația Mondială a Sănătății a fost informată cu privire la 10 cazuri de hepatită acută severă de etiologie necunoscută la copii cu vârsta de sub 10 ani din centrul Scoției. Până la 8 aprilie, în Regatul Unit fuseseră identificate 74 de cazuri.

Această hepatită afectează în principal copiii cu vârsta de sub 10 ani și se manifestă prin simptome precum icter, diaree, vărsături și dureri abdominale. În unele cazuri, a fost nevoie de transplant de ficat. Cel puțin un copil a murit.

Virușii obișnuiți care provoacă hepatita virală acută (A-E) nu au fost detectați în niciunul dintre cazuri, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și OMS.

O analiză a acestor cazuri misterioase de hepatită în SUA a determinat săptămâna trecută autoritățile sanitare americane să privilegieze pista unui adenovirus, fără a-l stabili însă drept cauză definitivă.

Virusuri destul de comune, adenovirusurile sunt în general cunoscute pentru că provoacă simptome respiratorii, conjunctivite și tulburări digestive.

Transmiterea are loc pe cale fecal-orală sau respiratorie, cu vârfuri epidemice deseori iarna și primăvara, și mai des în comunități (grădinițe, școli etc.). Majoritatea oamenilor sunt infectați înainte de a împlini 5 ani. Pe moment, rolul lor în apariția acestor cazuri de hepatită misterioase rămâne neclar.