La o conferință de presă la IPN, Dumitru Russu a menționat că minoritățile etnice, în special romii, necesită strategii eficiente de incluziune socială. Sistemul educațional nu este adaptat la necesitățile culturale și nu dispune de resurse bugetare alocate suficient pentru a spori numărul de copii romi încadrați în sistemul de învățământ. Statul a instituit serviciul mediatorilor comunitari ce oferă suport minorităților etnice, însă numărul acestora este sub nivelul necesar, precum și motivația financiară este sub nivelul satisfăcător. Prin urmare, expertul recomandă investigarea eficientă a alegațiilor privind încălcarea drepturilor pe motive rasiste sau în baza aparențelor etnice și culturale, crearea unităților specializate de interacțiune cu minoritățile etnice în cadrul poliției, pentru regiunile preponderent populate de romi. De asemenea, implementarea măsurilor pozitive de incluziune a copiilor din grupurile minoritare în sistemul educațional, asigurând respectarea identității etnice a acestora și dezvoltarea sistemului de consiliere și asistență juridică gratuită pentru a reduce distanța socială a etnicilor defavorizați. Referitor la persoanele cu dizabilități mentale sau intelectuale, Dumitru Russu susține că aceștia sunt cei mai expuși abuzurilor și ingerințelor în exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale. Relele tratamente, violența fizică și psihică, condiții inumane în Spitalele de Psihiatrie și în Centrele de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități, sunt frecvent raportate de monitori independenți.

Experta în drepturile omului Doina-Ioana Străsteanu s-a referit la o măsură de asistență socială care, deși este menită să asiste persoana în cazuri grele, o aruncă în sărăcie. În principal, copiii și femeile. Mai exact, este vorba de pensia de urmaș. Potrivit Legii privind sistemul public de pensii, soțul supraviețuitor va primi 50% din suma pensiei doar dacă suplimentar întrunește unele condiții. Prima – la momentul decesului întreținătorului sau pe parcursul a 5 ani după deces, a împlinit vârsta de pensionare sau a fost încadrat în gradul de dizabilitate sever sau accentuat. Și a doua condiție – a avut cel puțin 15 ani de căsătorie cu persoana decedată și nu s-a recăsătorit.

Potrivit expertei, cele mai severe exemple de încălcare a drepturilor omului la asistență socială sunt cazurile de separare a copiilor nou-născuți de mamele lor cu dizabilități din instituțiile rezidențiale. În cel puțin trei cazuri cunoscute societății civile, femeile cu dizabilități au dus sarcina fiind în instituții rezidențiale fără a beneficia de servicii de asistență socială în pregătirea către sarcină și maternitate, iar după naștere au fost separate de copii, fiindu-le încălcat dreptul la viața de familie cu copilul lor și posibil cu tatăl copilului. Cu privire la implementarea prevederilor altui articol al Cartei Sociale Europene (dreptul la protecție împotriva sărăciei și a excluderii sociale), Doina-Ioana Străisteanu a remarcat că femeile şi fetele rome constituie unul dintre cele mai defavorizate grupuri sociale din Republica Moldova. Poziţia vulnerabilă a acestora spre excluziune socială este determinată de interacţiunea mai multor factori discriminatorii ca genul, clasa socială, etnia, rasa, dar și a practicilor existente în comunitate, bazate pe tradiţii, cultură şi atitudini patriarhal.

Gheorghina Drumea, secretar al Coaliției pentru Incluziune și Nediscriminare, a precizat că, odată cu ratificarea Cartei Sociale Europene, Moldova și-a asumat angajamentul de a respecta prevederile acesteia și de a o implementa la nivel național prin amendarea cadrului legal. Coaliția este la un an de la creare și își propune și în continuare să contribuie la respectarea, apărarea, promovarea și realizarea mai bună a drepturilor omului în țară, să participe activ la elaborarea, implementarea și monitorizarea cadrului legal și a politicilor de prevenire și combatere a discriminării.