Un plan de acțiuni de implementare a Strategiei  care prevede această reformă, a fost aprobat ieri de Guvern. În presă au apărut date precum că cel puțin șapte ministere din cele 16 existente la ora actuală s-ar putea să nu se mai  regăsească în viitoarea structură a Guvernului, dar informația nu a fost confirmată oficial. 

Planul aprobat ieri la Guvern prevede schimbări în cadrul administrației publice centrale, începând cu optimizarea Cancelariei de Stat și reducerea numărului de ministere, măsuri care ar urma să pregătească  terenul pentru o nouă reorganizare a administrației publice locale, programată după anul 2018. Secretarul general adjunct al Guvernului, Valentin Guznac, a argumentat că astfel se dorește eficientizarea structurilor guvernamentale:

„Acțiunile stabilite în plan vor contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea prestării serviciilor publice, optimizarea și eficientizarea administrației publice, astfel încât să fie mai accesibile pentru fiecare cetățean”, a declarat Valentin Guznac.

Planul de acțiuni publicat pe portalul guvernului este, însă, unul general și nu oferă date concrete despre cum vor fi optimizate ministerele și agențiile guvernamentale. În presă au apărut date precum că cele 16 ministere actuale ar urma să fie reduse prin comasare până la 9, iar unele agenții guvernamentale ar putea fi desființate. Aceste date, însă, nu au fost confirmate oficial. Potrivit serviciului de presă al Cancelariei de Stat, deocamdată nu a fost decisă noua structură guvernamentală.

În opinia lui Ruslan Codreanu, expert al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, reforma administrației publice este una necesară, dar numai reducerea numărului de ministere nu este suficientă, pentru a eficientiza funcționarea administrației publice.

„Salut decizia, pentru că e un pas politic curajos, într-un fel. Niciun Guvern nu a mers până la măsura să reducând în ministere, dar eu vreau să văd: din 40 de mii de funcționari publici, câți vor rămâne? Nu atât numărul ministerelor este un indicator  de performanță al administrației publice centrale, ci numărul de angajați, profesionalismul lor, deschiderea angajaților. Trebuie să facem pasul doi, pasul trei – depolitizarea instituțiilor administrației centrale”, a declarat Ruslan Codreanu.

Reforma administrației publice este una dintre condițiile memorandumului semnat cu Fondul Monetar Internațional și se regăsește și în foia de parcurs asumată de Guvernul Republicii Moldova față de Uniunea europeană. Costurile estimative ale reformei se ridică la 462 milioane lei sau 21 milioane euro, pentru anii 2016-2018. Cheltuielile urmează să fie acoperite, parțial, din bugetul de stat, parțial, din asistența partenerilor de dezvoltare.