Moțiunea de cenzură inițiată de stânga și de extrema-dreaptă împotriva guvernului minoritar condus de prim-ministrul Michel Barnier a primit 331 de voturi, mult peste majoritatea necesară, scrie HotNews.ro.

Premierul Michel Barnier trebuie acum să își prezinte demisia președintelui Emmanuel Macron, iar căderea guvernului printr-o moțiune de cenzură este o premieră pentru Franța după 1962.

După șase luni de la dizolvarea surprinzătoare a Parlamentului, urmată de alegeri legislative anticipate, acest nou episod agravează criza politică în care se află țara.

Suspansul era însă limitat, în condițiile în care cele două blocuri (alianța de stânga și extrema-dreaptă) dispun împreună majoritatea voturilor necesare, astfel încât soarta premierului Michel Barnier – un veteran al dreptei franceze, fost negociator al UE pentru Brexit – parea deja pecetluită la numai trei luni de la instalarea în funcție.

Două moțiuni de cenzură au fost depuse după ce premierul a declanșat marți articolul 49.3 din Constituție pentru adoptarea bugetului asigurărilor sociale fără vot, prin asumarea răspunderii guvernului.

Decizia a fost luată după mai multe zile de negocieri bugetare dure, în cursul cărora Michel Barnier a cedat unora din cererile partidului Rassemblement National (RN, extrema dreapta), aflat în poziția de arbitru al jocului.

A fost evocat riscul unei crize financiare

Liderul RN, Jordan Bardella, și-a reafirmat miercuri la postul public de radio France Inter opoziția față de „un buget periculos pentru creșterea economică și puterea de cumpărare”. El a denunțat de asemenea „strategia fricii” prin care guvernul agită de mai multe zile amenințarea de criză bugetară în caz de demitere.

Aflat la Riad, președintele Emmanuel Macron, a cărui decizie în iunie de a dizolva Adunarea Națională a aruncat țara în criză, a declarat că nu poate „crede în votarea unei moțiuni de cenzură”, și a cerut „să nu li se provoace teamă oamenilor” prin evocarea unui risc de criză financiară.

În schimb, premierul a repetat că adoptarea moțiunii de cenzură ar face „totul mai dificil și mai grav”, dat fiind că semnalele indică deja, potrivit lui, stare de alertă în plan bugetar, financiar, economic și social.

Așteptat să ajungă la 6,1% din PIB în 2024, mult peste prognoza de 4,4% din toamna lui 2023, deficitul public ar rata ținta de 5% în lipsa unui buget, iar incertitudinea politică ar apăsa asupra costului datoriei.