Guvernatorul BNM: Circa 90% din activele bancare în R. Moldova sunt deținute de investitori europeni

  • 06 Noiembrie 2021 13:08
Guvernatorul BNM: Circa 90% din activele bancare în R. Moldova sunt deținute de investitori europeni

„Sistemul bancar din Republica Moldova a trecut printr-un set de reforme profunde. Este vorba despre reformele care au fost implementate în cadrul unui program cu Fondul Monetar internațional, care, de fapt, s-a finalizat în primăvara anului 2020. Acest program a fost axat pe transparentizarea sectorului bancar și guvernanța sectorului bancar. Urmare a acestor eforturi, în cadrul programului cu Fondul Monetar internațional, a fost făcut exercițiul de transparentizare a acționarilor, prin care au fost eliminați acționarii nepotriviți și neadecvați din sistem, au fost atrași investitori noi. Astăzi, noi avem circa 90 de procente din active bancare deținute de investitori europeni, investitori buni. Alt aspect care s-a făcut: s-a îmbunătățit guvernanța în bănci, cadrul de reglementare în băncile comerciale și astăzi noi avem în bănci o calitate mult mai înaltă a managementului”. O spune guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova (BNM), Octavian Armașu, într-un interviu acordat Agerpress, citat de IPN.

În răspunsurile sale, guvernatorul s-a referit și la reformele din BNM. „Tot cadrul de reglementare al Băncii Centrale a fost îmbunătățit semnificativ, cu concursul experților de la Fondul Monetar Internațional. Astăzi, putem constata că guvernanța în Banca Centrală corespunde rigorilor și celor mai bune practici din băncile central-europene. Practic, avem aceeași abordare, același sistem de guvernanță internă. Acestea toate, în complex, au avut ca rezultat un sistem bancar stabil, care este bine capitalizat, cu suficiente lichidități. Este bine supravegheat și noi vedem că el este rezilient. Sistemul bancar a făcut față tuturor provocărilor pe care le-am avut anul trecut, în perioada crizei pandemice și în perioada crizei economice create de această pandemie”, a menționat Octavian Armașu. În opinia sa, sistemul bancar a fost, practic, unicul sector care a susținut recuperarea economică post pandemică, în situația în care „nu am avut un Guvern, nu a fost un impuls fiscal suficient. Deci, băncile comerciale, împreună cu politicile monetare implementate de Banca Centrală, ne-au permis să ieșim (din criză, n.r.)”.

Octavian Armașu s-a referit la PIB-ul pe cap de locuitori al Republicii Moldova, care este mai modest comparativ cu țările din regiune. Printre cauze guvernatorul a menționat productivitatea scăzută a muncii, lipsa de investiții, climatul investițional încă nefavorabil, lipsa de tehnologii noi, problemele din justiție și altele. „Evoluția portofoliilor de credite la bănci este legată de  creșterea portofoliul de credite ipotecare, pentru procurarea locuințelor și creditelor de consum. Mai este o creștere și pe dimensiunea întreprinderilor mici și mijlocii, dar care este destul de modestă, după părerea mea, ceea ce vorbește încă o dată despre faptul că în economie nu se fac investiții, nu se vine cu proiecte noi”, a menționat guvernatorul. Octavian Armași a menționat că prin „climat de afaceri” el înțelege nu doar ceea ce fac autoritățile, dar și calitatea forței de muncă. „De aici vin și problemele de productivitate a muncii, disponibilitatea de resursă, riscurile de șocuri. Iată că noi acum avem șocuri ce țin de criza energetică. Aceștia sunt factori care influențează climatul investițional. Și, nu în ultimul rând, ce piață de desfacere are Moldova și ce acces la piețe de export are. Astea toate în cumul, pe lângă felul în care acționează autoritățile și interacționează cu business-ul, creează climatul investițional”, a explicat oficialul.

Inflația este „un fenomen care dă dureri de cap probabil tuturor băncilor centrale și toate băncile centrale sunt în dilema cum să acționeze în aceste condiții. Deci, noi ce vedem este că, în primul rând, această inflație este provocată de șocuri de ofertă, șocuri care vin din afară, șocuri provocate de creșterile de prețuri la sursele energetice în piața petrolieră, șocuri ce țin creșterea vertiginoasă a prețurilor la produsele alimentare pe piețe internaționale. Evident că acestea imediat se răsfrâng și asupra prețurilor din Republica Moldova. Sigur că prin politica monetară este foarte dificil să răspunzi nemijlocit la șocuri de ofertă. Nici nu este corect, dar noi trebuie să vedem în ce măsură aceste șocuri au efecte de runda a doua, când provoacă deja reacții în lanț și aici noi încercăm să venim cu anumite instrumente de politică monetară”, a specificat Octavian Armașu.

Potrivit ultimului raport asupra inflației din anul curent, dat publicității de BNM în data de 5 noiembrie, rata anuală medie trimestrială a inflației a crescut până la 4,9 la sută, iar la finele trimestrului trecut inflația anuală a constituit 6,7 la sută. Rata anuală a inflației și inflația de bază vor crește rapid până în prima jumătatea a anului viitor, ulterior diminuându-se accelerat spre finele perioadei de prognoză – trimestrul III 2022. Această traiectorie va fi susținută, în mare parte, de un impuls fiscal pozitiv în anul curent, de revigorarea cererii externe și recuperarea economică din anul curent.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Știri* Bună dimineața, România!
Meteo Chișinău
-2,35
Cer fragmentat
Umiditate:90 %
Vint:5,81 m/s
Mon
-3
Tue
-4
Wed
-2
Thu
-3
Fri
-1

Curs oficial BNM 29 Noiembrie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 20.0067 0.1206
USD 17.7357 0.0096
RON 4.0421 0.0244
UAH 0.6543 -0.0016
RUB 0.2348 -0.0026
Arhivă Radio Chișinău