Criza le-a spulberat visul de a ajunge la standardele de viață din Italia sau Spania și mulți dintre ei preferă acum ca pur și simplu să nu-și mai plătească ipotecile, deși unii ar avea cu ce, crezând că băncile vor confisca doar vilele celor bogați.

Impozitele plătite de companii în primele patru luni ale anului au plonjat cu peste 60%. Chiar guvernul preferă să nu mai dea bani furnizorilor pentru a plăti pensiile. Pensionarii care protestează în stradă sunt o forță de temut. Spitalele de stat și-au epuizat în luna aceasta tot bugetul pentru 2015, iar unele dintre ele sunt aprovizionate cu medicamente de către clinicile sociale.

Grecia este în incapacitate de plată in­ternă, iar pentru că banii nu circulă, economia este paralizată.

Defaulturile „strategice“, adică decizia unei persoane de a nu-și mai plăti ratele la credite deși ar avea resurse, au devenit un mod de viață în rândul clasei de mijloc din Grecia, o țară bântuită de spectrul dezastrului financiar și al ieșirii din zona euro.

Pentru băncile grecești, creditele ipotecare „lăsate baltă“ de acești falimentari „strate­gici“ au devenit o problemă mai ales de când gu­vernul condus de formațiunea de stânga Syriza a promis că îi va proteja de evacuări silite pe proprietarii de locuințe cu venituri reduse.

„La circa 70% dintre ipotecile restruc­turate nu se mai fac plăți deoarece oamenii cred că vor fi evacuați silit doar proprietarii înstăriți de vile“, a explicat pentru Financial Times un bancher grec.

Guvernul a devenit o verigă în lanțul de defaulturi înghețând plățile către furnizori. Decizia sufocă afacerile mici care domină economia și ridică un munte de arierate, a căror lichidare va dura luni de zile. Datele asociației retailerilor greci arată că în primele luni ale anului în medie 59 de firme se închi­deau și 613 locuri de muncă erau eliminate în fiecare zi. Aproximativ 95% din cererile de credite ale firmelor sunt respinse de băncile comerciale. Multe companii mici și mijlocii au renunțat să mai ceară bani băncilor, scrie Reuters.

Între ianuarie și aprilie anul acesta, veniturile încasate de stat din impozitul pe profit s-au prăbușit la 122 de milioane de euro, de la 326 de milioane de euro în urmă cu un an, notează The Wall Street Journal. Încasările totale ale statului din taxe s-au redus de la 5,2 miliarde de euro la 3,9 miliarde de euro, chiar dacă economia a crescut cu 0,4% în primul trimestru în ritm anualizat.

La sfârșitul anului trecut, grecii aveau la stat datorii din taxe neplătite de 76 miliarde de euro, acumulate în zeci de ani. Guvernul spune că majoritatea acestor datorii nu mai pot fi recuperate.

Datele băncii mondiale pentru 2013 arată că veniturile din taxe ale Greciei sunt de doar 29% din PIB, în timp ce media UE este de 37% din PIB. Evaziunea și frauda fiscală sunt o tradiție în Grecia. Un raport al organizației antisărăcie Oxfam arată că evaziunea echivala în perioada 1999 – 2007 cu 27,5% din PIB, cea mai mare economie subterană din Uniunea Europeană de atunci.

În octombrie 2011 s-a descoperit că 109.421 de persoane care nu apăreau în recensământ primeau pensii de la stat prin principalul fond de protecție socială. Falșii pensionari au primit în total până la 1,5 miliarde de euro. În iunie 2011, Fondul Monetar Internațional a declarat sistemul fiscal al Greciei drept un „haos total“, notând că problema derivă din lipsa de voință politică. Grecia are câte un agent fiscal la 1.127 de cetățeni. Germania are un colector de taxe la 730 de cetățeni.

Grecia și-a menținut datoria publică la aproximativ 100% din PIB în deceniul de dinaintea crizei, cu 20-30 de puncte procentuale peste datoriile economiilor comparabile.

În 2011, salariile angajaților de la stat erau cu 130% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat, în timp ce diferența medie din zona euro era de 30%.