Siljanovska-Davkova – care a primit sprijinul unui partid naționalist în revenire la votul de săptămâna trecută – a folosit duminică, în timpul inaugurării sale, denumirea folosită anterior pe scară largă, încălcând astfel un acord negociat de ONU între Atena și Skopje, relatează sursa.

Grecia a declarat de mult timp că utilizarea numelui de către vecinul său implică pretenții teritoriale asupra unei provincii grecești care se numește și Macedonia.

„Orice progres în relațiile noastre bilaterale, precum și orice pas făcut de Skopje spre Europa depind de respectarea onestă a acordului”, a declarat luni premierul grec Kyriakos Mitsotakis.

Folosirea numelui de către președinte a fost „ilegală și inacceptabilă”, a adăugat el.

UE a lansat, de asemenea, un avertisment. „Pentru ca Macedonia de Nord să-și continue drumul de succes pe calea aderării la UE, este primordial ca țara să continue pe calea reformelor și a respectării depline a acordurilor sale obligatorii”, a scris duminică pe X președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Biroul lui Siljanovska-Davkova a declarat că președinta a semnat jurământul folosind numele constituțional al țării, Macedonia de Nord, și că va „respecta toate cererile oficiale”.

Acesta a adăugat, totuși: „În aparițiile sale publice, președintele macedonean are dreptul de a folosi numele Macedonia, ca un act de drept personal la autodeterminare și autoidentificare”.

Anterior, Ministerul Afacerilor Externe al Macedoniei de Nord a declarat că țara s-a angajat să „respecte fără echivoc prevederile constituționale, precum și toate obligațiile asumate la nivel internațional”.

Ambele țări au convenit ca vecinul Greciei să se numească „Macedonia de Nord” după negocieri lungi și controversate în 2018.

Așa-numitul acord de la Prespa, care a intrat în vigoare un an mai târziu, părea să pună capăt unei dispute vechi de 27 de ani și a deschis calea pentru ca Skopje să se alăture alianței militare NATO.

La acea vreme, Grecia a declarat că va sprijini încercarea vecinului său de a adera la Uniunea Europeană.

Siljanovska-Davkova a fost aleasă în funcția de președinte săptămâna trecută cu sprijinul partidului de dreapta și naționalist VMRO-DPMNE din Macedonia de Nord.

Partidul VMRO-DPMNE – care a obținut câștiguri importante în urma votului, în parte pe fondul unui val de frustrare față de progresul lent în încercarea țării de a adera la UE – a refuzat să recunoască acordul de la Prespa, pe care îl consideră o provocare la adresa suveranității naționale.

În Grecia, partidul conservator al lui Mitsotakis s-a opus, de asemenea, acordului privind numele atunci când a fost încheiat.

Acordul, încheiat între prim-miniștrii de atunci ai celor două țări, Alexis Tsipras și Zoran Zaev, a fost ratificat de parlamentul elen pe fondul demonstrațiilor protestatarilor care au afirmat că noua denumire implică în continuare o revendicare teritorială asupra regiunii nordice grecești Macedonia.