În cadrul prelegerii  „Republica Democratică Moldovenească și imperativul unității naționale în anii 1917-1918” , istoricul Gheorghe Cojocaru a evocat contextul istoric complicat și a amintit că în acele vremuri au existat foarte mulți contestatari care nu priveau cu ochi buni unirea Basarabiei cu România, iar Republica Democrată Moldovenească, proaspăt votată, risca să fie o pradă ușoară a forțelor  bolșevice.

Alinierea la marile puteri și susținerea Unirii de către guvernul Marghiloman din de la București în 1918, a făcut posibilă Unirea, a apreciat istoricul Gheorghe Cojocaru.

Scriitorul Ion Hadârcă, vicepreședinte al primului Parlament de la Chișinău ales în mod democratic, l-a întrebat pe istoric dacă evocarea acestui eveniment de importanță istorică are pe lângă valoarea lui sentimentală, academică, are acum o valoare exemplară pentru cele două parlamente de la București și de la Chișinău. Directorul Institutului de Istorie, Gheorghe Cojocaru a  spus că  răspunsul se află chiar în întrebarea pusă:

„E necesar să studiem trecutul, făcând referire la experiența politică de existență a unei prime forme de statalitate dintre Prut și Nistru pentru a trage mai multe învățăminte din experiența istorică. Mai ales, că astăzi retrăim un ciclu istoric cu multe similitudini, iar dacă am face comparație cu ceea ce s-a întâmplat în anii 1917 – 1918:  teatru de război în vecinătatea noastră, amenințări, tensiuni interne, situația din acest punct de vedere poate fi comparat cu ceea ce s-a întâmplat în 1918”, a evidențiat directorul Institutului de Istorie.

Gheorghe Cojocaru a mai spus că o altă asemănare cu circumstanțele din 1918 este faptul că avem o relație foarte bună cu aliații, cu marile puteri, și această relație de sprijin din partea României este astăzi mai aproape de ideea re-Unirii ca oricând de Chișinău:

„Toate aceste lucruri converg spre faptul că istoria se poate repeta. Se poate repeta, și în acest context noi trebuie să fim pregătiți pentru o întâlnire cu istoria, pentru a nu rata și a cădea în abisul istoriei. Istoria are diverse căi, diverse direcții. Noi trebuie să mergem în continuare pe direcția bună, pe direcția care au plecat în 1917 înaintașii noștri, Sfatul Țării, oamenii politici basarabeni care au avut o viziune clară și determinare. Toate acestea lucruri trebuie cunoscute și trebuie reluate la înarmare pentru a putea  fi pregătiți de orice provocare a istoriei”, spune Gheorghe Cojocaru.

Pe 27 martie 1918,  Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România, într-un context istoric complicat, pe fundalul Primului Război Mondial. Basarabia a fost prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu Țara Mamă. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România