Înalta Curte regională din Koblenz l-a găsit vinovat pe sirianul Eyad al-Gharib, în vârstă de 44 de ani, de participare la arestarea, în septembrie sau octombrie 2011, a cel puțin 30 de manifestanți la Douma, în apropiere de Damasc, și la transferarea lor într-un centru de detenție al serviciilor de informații.

Parchetul german ceruse o sentință de 5 ani și 6 luni de închisoare.

La citirea verdictului, inculpatul și-a ascuns fața cu un dosar în fața camerelor TV și a ascultat cu brațele încrucișate, cu privirea fixă și cu mască medicală pe figură.

La aproape 10 ani de la declanșarea revoltei populare în Siria la 15 martie 2011, este pentru prima dată când un tribunal se pronunță într-un dosar legat de represiunea brutală și sângeroasă cu care a răspuns regimul de la Damasc manifestațiilor pentru libertate din timpul Primăverii arabe.

Eyad al-Gharib a fost acuzat că a participat la arestarea și încarcerarea într-un centru de detenție secret al regimului, 'aripa 251' sau Al-Khatib, a cel puțin 30 de manifestanți cu prilejul unei adunări la Douma, capitala provinciei Ghouta de Est, în septembrie sau octombrie 2011.

El a fost primul din cei doi inculpați care au compărut din 23 aprilie 2020 în fața Înaltei Curți din Koblenz care și-a primit sentința, judecătorii alegând să disjungă procedura.

Cel de-al doilea acuzat, Anwar Raslan, 58 de ani, considerat ca având un rol mult mai important în vastul aparat de securitate sirian, este judecat pentru crime împotriva umanității în legătură cu moartea a 58 de persoane și torturarea a 4.000 de deținuți.

Procesul fostului colonel este așteptat să dureze cel puțin până la sfârșitul lui octombrie.

Pentru a-i judeca pe cei doi sirieni, Germania aplică principiul competenței universale, care permite aducerea în fața justiției a autorilor celor mai grave crime, indiferent de naționalitatea acestor persoane și de locul unde au fost comise crimele.

Recursurile în fața jurisdicțiilor naționale din Germania, Suedia sau Franța se înmulțesc la inițiativa importantei diasporei siriene refugiate în Europa. Dată fiind paralizia justiției internaționale, ele sunt la ora actuală singura posibilitate de a judeca atrocitățile petrecute în Siria.

Eyad al-Gharib era încadrat în eșaloanele inferioare ale serviciilor de informații, înainte de a dezerta în 2012 și a fugi apoi din Siria în februarie 2013.

Ajuns la 25 aprilie 2018 în Germania după o lungă odisee în Turcia și Grecia, el nu și-a ascuns niciodată trecutul.

Justiția germană l-a luat în vizor după ce sirianul și-a povestit parcursul sinuos autorităților responsabile cu examinarea cererii sale de azil. A fost arestat în februarie 2019.

Acuzarea a susținut că sirianul era o rotiță într-un sistem în care tortura se practica la 'o scară aproape industrială'.

În timpul audierilor, care au durat 10 luni, Eyad al-Gharib a păstrat tăcerea și și-a ascuns fața de camere. El a scris totuși o scrisoare în care își exprima regretul pentru victime.

Mai mult de zece sirieni și siriene au depus mărturie la proces despre supliciile îngrozitoare pe care le-au îndurat în închisoarea Al-Khatib. Unii martori au fost audiați în anonimitate, cu fața acoperită sau purtând o perucă, de teama represaliilor la care ar putea fi supuși apropiații lor aflați încă în Siria.

Sursa: AGERPRES