Reafirmându-și "sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei", diplomațiile celor două țări s-au arătat "preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului, în contextul în care situația din estul Ucrainei s-a stabilizat din iulie 2020", potrivit unui comunicat comun.

Berlinul și Parisul solicită "părților să dea dovadă de reținere și să procedeze la o dezescaladare imediată", subliniind că în același timp urmăresc "cu mare vigilență situația, în special mișcările forțelor ruse".

În ultimele zile, responsabili ucraineni și americani și-au exprimat îngrijorarea cu privire la sosirea a mii de soldați și echipamente rusești la frontiera ruso-ucraineană.

Președintele american, Joe Biden, a promis Kievului un sprijin "neclintit" în fața "agresiunii Rusiei", văzută ca sprijin militar al separatiștilor, în pofida dezmințirilor Moscovei.

Armata rusă a anunțat, de asemenea, vineri, manevre militare destinate să simuleze apărarea împotriva unui atac cu drone într-o regiune din apropierea Ucrainei.

După un armistițiu cu o durată record în a doua jumătate a anului 2020 în estul Ucrainei, ciocnirile s-au înmulțit din ianuarie între separatiști și forțele ucrainene, fiecare parte respingând responsabilitatea pentru acestea.

În trei luni, 20 de soldați ucraineni au fost uciși, față de 50 de anul trecut.

Războiul din estul Ucrainei, care a luat făcut peste 13.000 de morți, a început în 2014 după o revoluție pro-occidentală la Kiev care a fost urmată de anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia.

Franța și Germania sunt părți la așa-numitele discuții "Normandia" cu Rusia și Ucraina și au participat la negocierea acordurilor de pace de la Minsk încheiate în februarie 2015.

Diplomațiile celor două țări au solicitat, de asemenea, în comunicat "încetarea restricțiilor privind libertatea de circulație" a Misiunii speciale de observare a OSCE în Ucraina (MSOU) însărcinată cu supravegherea eforturilor de reducere a tensiunilor.