''Pentru a reduce consumul de gaz, trebuie să se folosească mai puțin gaz pentru a genera electricitate. În schimb, centralele electrice pe bază de cărbune vor trebui să fie folosite mai mult'', explică Ministerul Economiei într-un comunicat, citat de AFP.

În acest scop, rețeaua de centrale pe cărbune care fac parte din rezerva de energie electrică va fi recondiționată pentru a putea fi activată "pe termen scurt", ceea ce, potrivit ministrului economiei și energiei, Robert Habeck, se va întâmpla imediat ce legea respectivă va trece de procedura parlamentară, relatează și EFE.

''Trebuie să fim sinceri, acest lucru înseamnă mai multe centrale electrice pe cărbune pentru o perioadă de tranziție. Este amar, dar în această situație este necesar să reducem consumul de gaze'', a declarat ministrul, membru ecologist al coaliției guvernamentale de centru-stânga din Germania.

La începutul actualei legislaturi, guvernul de coaliție format din social-democrați, verzi și liberali a urmărit să accelereze calendarul pentru eliminarea planificată a cărbunelui până în 2038, dar a anticipat încă din luna mai că ar putea fi necesară prelungirea perioadei de activitate în fața crizei energetice.

Pachetul de măsuri anunțat duminică include, de asemenea, un sistem de "licitație" pentru vânzarea gazelor utilizate în industrie, care, potrivit Berlinului, va contribui la reducerea consumului în acest sector puternic al țării. De asemenea, mecanismul va compensa companiile care pun gazul la dispoziția pieței în situații de penurie.

Noi credite de la banca de stat KfW ar trebui, de asemenea, să fie rezervate pentru a asigura umplerea rezervelor de gaz ale țării, aflate în prezent la 56%.

Conform noilor reguli adoptate după izbucnirea războiului din Ucraina, depozitele germane trebuie să fie pline în proporție de 65 % până la 1 august, 80 % până la 1 octombrie și 90 % până la 1 decembrie.

''Securitatea aprovizionării este garantată", dar "situația este gravă", a rezumat Habeck, care are și rangul de vicecancelar.

Habeck a propus, de asemenea, măsuri de reducere a consumului de energie în sectorul privat, cum ar fi o plafonare a încălzirii casnice. Dar cancelarul Olaf Scholz a declarat vineri, într-un interviu acordat DPA, că nu este de acord să discute despre "măsuri individuale" fără a avea un plan general.

Între timp, Partidul Democraților Liberi (FDP) - al treilea partid din coaliția guvernamentală - a cerut Germaniei să revină asupra interdicției privind fracturarea, un proces controversat prin care petrolul și gazele sunt extrase din rocile de șist cu ajutorul substanțelor chimice și al presiunii.

''După cum arată studiile științifice, în conformitate cu standardele moderne de securitate, fracturarea nu provoacă daune relevante pentru mediu'', a declarat directorul parlamentar al FDP, Torsten Herbst, pentru ziarul Welt am Sonntag.

Gazprom a redus cu 60% în ultimele zile livrările prin Nord Stream 1 din Marea Baltică invocând o problemă tehnică. Compania energetică rusă de stat a justificat oficial acest lucru prin faptul că au existat întârzieri în repararea turbinelor compresoarelor de către compania Siemens Energy, relatează DPA.

Dar, pentru guvernul german, este vorba de o "decizie politică", menită să influențeze tensiunile dintre Moscova și țările occidentale în legătură cu războiul din Ucraina.

În pofida conflictului, Germania continuă să importe aproape 35% din gazele sale din Rusia. Această proporție era de 55% înainte de februarie, potrivit AFP.