Germania, care a adoptat deja în 2017 una din legile cele mai restrictive din Europa pentru a combate campaniile de defăimare pe internet, își propune să meargă și mai departe: operatorii platformelor online vor trebui să semnaleze poliției anumite conținuturi problematice - cum ar fi amenințări cu moartea și incitare la ură -, precum și adresele IP asociate. Poliția va putea să le ceară acestor platforme să-i furnizeze date despre utilizatori.

Guvernul de la Berlin mai prevede întărirea controlului vânzărilor de arme, urmând ca serviciul de informații interne să fie sesizat atunci când o persoană dorește să achiziționeze o armă, pentru a verifica dacă nu este vorba despre un simpatizant al unei mișcări radicale.

Inițiativa, care va fi transpusă într-un proiect legislativ, survine la trei săptămâni de la tentativa de atentat antisemit ce a vizat o sinagogă la Halle, în estul țării.

În cazul în speță, potrivit presei, autorul atacului, un simpatizant neonazist, își construise singur arma cu ajutorul unei imprimante 3D.

Guvernul mai prevede, totodată, pedepse penale mai aspre împotriva persoanelor care atacă serviciile de intervenție.

Legea în vigoare vizând combatarea conținuturilor de ură pe internet, care s-au înmulțit de la sosirea a peste un milion de migranți în Germania în 2015 și 2016, prevede că operatorii rețelelor sociale au la dispoziție 24 de ore pentru a retrage orice comentariu marcat de utilizatori ca injurios, rasist, antisemit sau vehiculând informații false, în caz contrar riscând amenzi de până la 50 milioane de euro.

Legea nu este însă lipsită de controverse, criticii ei, atât de la stânga, cât și de la dreapta denunțând un text care restrânge libertatea de exprimare și le încredințează giganților internetului rolul de cenzori.

Sursa:Agerpres