Documentul de trei pagini, ce va fi analizat vineri de conservatorii cancelarului Angela Merkel, de Partidul Liber-Democrat (FDP) și Verzi, stabilește un acord privind necesitatea eliminării armelor de distrugere în masă și promite un nou efort diplomatic pentru dezarmarea nucleară, susținând o abordare mai europeană în privința multor chestiuni.

"Dorim să consolidăm resursele diplomatice ale Germaniei, având ca prioritate prevenirea și gestionarea crizelor și stabilizarea pe termen lung", se arată în textul menționat.

Conform textului, cele trei formațiuni politice au convenit de asemenea asupra adoptării unei abordări mai "restrictive" privind exporturile de arme și a unei demers pentru o politică europeană comună în domeniul exportului de arme.

Documentul subliniază de asemenea importanța comerțului internațional și face apel la eforturi comune pentru întărirea rolului central al Organizației Mondiale a Comerțului.

Conform textului, viitorul guvern de coaliție va menține legături strânse cu administrația federală de la Washington, însă dorește de asemenea extinderea legăturilor cu guvernele statelor ce compun SUA. Multe dintre aceste state americane au afirmat că vor sfida decizia președintelui Donald Trump de retragere din acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Din proiect lipsește orice mențiune despre obiectivul NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare în fiecare an începând din anul 2024. Oficiali germani au afirmat că obiectivul nu ar trebui inclus în negocierile privind formarea coaliției deoarece data-țintă depășește cu mult cei patru ani de guvernare.

Negocierile tripartite pe care blocul conservator a fost nevoit să le accepte ca urmare a rezultatelor scrutinului din 24 septembrie reprezintă cea mai bună ocazie pentru Angela Merkel de a-și asigura al patrulea mandat de cancelar, mulți fiind de părere că ea ar trebui să facă un pas în spate dacă negocierile eșuează.

După ce social-democrații, foștii parteneri ai creștin-democraților în cadrul 'marii coaliții' formate în toamna lui 2013, au decis să intre în opoziție după rezultatele dezamăgitoare înregistrate în alegerile parlamentare de la finalul lui septembrie, Germania ar putea intra într-o lungă perioadă de derivă într-un moment în care Europa așteaptă leadership-ul Berlinului în chestiuni mergând de la guvernarea zonei euro la gestionarea relațiilor transatlantice, notează Reuters.

Sursa: Agerpres