"Este frapantă constatarea că regiunile cele mai afectate sunt cele unde votul pentru partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a fost cel mai mare" în timpul celui mai recent scrutin legislativ din 2017, subliniază comisarul guvernului pentru landurile de est, Marco Wanderwitz, el însuși originar din Saxonia.

Acest land-regiune din fosta Germanie de Est constituie cazul cel mai emblematic. Aici se înregistrează rata de incidență cea mai crescută din Germania, ajungând marți la 319,4 din 100.000 de locuitori, în timp ce media federală este de 114,2, potrivit Institutului Robert Koch.

Același land a plasat în 2017 AfD-ul pe primul lor, cu 27% din voturi, și i-a oferit partidului de extremă dreapta cel mai bun scor la nivel federal.

O echipă a Institutului pentru democrație și societate civilă, cu sediul în orașul universitar Jena, a lansat un studiu asupra "corelației statistice puternice și foarte semnificative" între votul pentru AfD și intensitatea pandemiei, a anunțat pe Twitter directorul institutului, Matthias Quent.

"Ar putea exista aici factori care explică rezultatele crescute ale AfD și în același timp valorile crescute de incidență" a cazurilor de COVID-19, fără ca această corelație să fie singurul factor explicativ, atenționează cu toate acestea cercetătorul. Proporția de persoane în vârstă și de familii numeroase, prezența lucrătorilor transfrontalieri sau modul de organizare a sistemului medical, diferit în landuri, influențează de asemenea dinamica pandemiei.

Dintre partidele germane, AfD este totuși singurul care și-a afișat scepticismul și chiar opoziția față de restricții. Deputații AfD au refuzat să poarte mască în incinta parlamentului, comparată de unul dintre ei cu o "burqa pentru toți".

Mai mult de unul din doi alegători ai AfD (56%) consideră excesive măsurile de restricție, potrivit unui recent sondaj al Forsa.

De asemenea, sunt numeroase punțile de legătură cu mișcarea germană a "liber-cugetătorilor", care reunește în cadrul unor manifestații regulate o mulțime eteroclită formată dintre opozanți față de vaccinuri, militanți complotiști și simpatizanți ai extremei drepte. Aproape o treime dintre acești manifestanți ar dori să voteze pentru AfD în alegerile din 2021, arată un studiu comandat de cotidianul FAZ.

În Saxonia, situația sanitară este atât de degradată încât autoritățile au anunțat marți restricții severe, cu închiderea începând de luni a școlilor, creșelor și a numeroase magazine. În orașe saxone precum Görlitz sau Bautzen, unde extrema dreaptă a sedus mai mult de un alegător din patru, rata de incidență este de circa 400.

Și invers, în cel mai mare oraș al landului, Leipzig, în plin proces de revigorare a cartierelor urbane mai deteriorate prin intermediul afluxului de rezidenți mai bogați și unde stânga politică are vânt în pupa, rata de incidență se apropie de media federală, fiind marți de 140,1.

În acest land, leagăn al mișcării islamofobe Pegida, "corona-scepticismul" găsește un larg ecou, inclusiv în cadrul personalului medical sau printre decidenții economici.

De altfel, landul Saxonia nu este singurul vizat de acest fenomen. Districtul Regen din landul Bavaria înregistra marți cea mai mare rată de incidență din întreaga Germanie, de 578,7. În urmă cu trei ani, AfD a înregistrat în acest district cel mai bun scor al său din Bavaria, de peste 16%.

În landul Renania de Nord-Westfalia, orașul Gelsenkirchen, unde AfD a înregistrat cel mai mare scor al său din acest cel mai populat land al Germaniei, incidența este de trei ori mai mare decât în metropola apropiată Münster.

Dimpotrivă, circumscripțiile care se bucură de cele mai mici rate de contaminare, situate majoritar în landul nordic Schleswig-Holstein, votează pentru extrema dreaptă într-o proporție mai mică de 8%.

"Legătura dintre scena conspiraționistă și cea a extremei drepte este din nefericire logică, pentru că ele împărtășesc numeroase teorii. Astfel, pentru ambele o mică elită controlează în mod secret evenimentele, în detrimentul germanilor", explică cercetătorul Miro Dittrich, de la Fundația antirasistă non-guvernamentală Amadeu-Antonio.