Inițiativa, căreia i s-au alăturat Finlanda, Portugalia, Slovenia și Țările de Jos, preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forțe capabile de reacție rapidă la crize.

Noul format ar include capabilități spațiale și cibernetice, împreună cu forțe speciale și transport aerian.

Evenimentele recente din Afganistan au demonstrat încă o dată că UE trebuie să fie capabilă să acționeze robust și rapid, se arată în documentul redactat de cele cinci state.

Pentru atingerea acestui obiectiv, trebuie îmbunătățite disponibilitatea, pregătirea, capacitatea de desfășurare și competența forțelor, adaugă documentul.

Pentru o mai mare flexibilitate, cele cinci state propun să se recurgă la Articolul 44 din Tratatul UE - niciodată activat până acum - spre a face posibile coaliții de state membre dispuse să îndeplinească activități de securitate fără permisiunea țărilor neparticipante.

Totodată, aranjamentele de cooperare regională deja existente ar trebui folosite cu un plus de eficiență, se spune în documentul menționat.

Acesta nu include propuneri precise cu privire la dimensiunea forței de reacție, menționând doar că forțele terestre ar trebui să fie de mărimea unei brigăzi, adică în jur de 5.000 de militari.

Conceptul actual al grupurilor de luptă prevede ca două unități, fiecare totalizând circa 1.500 de militari, să se afle în standby, cu forțe din diferite state membre rotindu-se la fiecare șase luni.

Au existat însă probleme constante în atingerea efectivelor planificate, în prezent fiind disponibil un singur grup de luptă, menționează dpa. AGERPRES