În 2023, PIB-ul nominal al Japoniei s-a ridicat la circa 4.200 miliarde de dolari, față de aproximativ 4.500 miliarde de dolari pentru Germania, al cărei PIB nominal a fost stimulat de inflație, care s-a menținut ridicată în această țară anul trecut, scrie G4Media.

Însă în termeni reali, adică excluzând inflația, PIB-ul Japoniei a accelerat anul trecut (+1,9%, față de 1% în 2022), în timp ce economia germană s-a contractat cu 0,3%, potrivit datelor oficiale publicate în ianuarie.

Mare putere exportatoare, Germania suferă din cauza cererii externe slabe, a costurilor energetice pentru marele său sector manufacturier și a ratelor dobânzilor majorate de Banca Centrală Europeană (BCE) în încercarea de a învinge inflația.

India, pe turnantă

Însă  India ar putea depăși în câțiva ani atât Japonia, cât și Germania, tot în termeni de PIB nominal exprimat în dolari.

Potrivit lui Brian Coulton, economist la Fitch Ratings, economia în plină expansiune a celei mai populate de pe planetă ar putea ajunge la nivelul Germaniei și Japoniei încă din 2025.

Dar „în mod evident, PIB-ul pe cap de locuitor al Indiei va rămâne mult sub cel al Germaniei și Japoniei”, a adăugat el.

În Japonia, presa locală a comentat pe larg pierderea locului trei în clasamentul economic mondial, subliniind că, dincolo de impactul excepțional al scăderii yenului, sunt în joc puternici factori negativi de fond, precum declinul demografic accelerat al arhipelagului și productivitatea scăzută în mod cronic.

„După ce în 2010 a cedat locul al doilea Chinei, în spatele Statelor Unite, Japonia coboară acum pe locul al treilea”, deplânge principalul cotidian economic japonez Nikkei, într-un editorial publicat sâmbăta trecută.

„Japonia nu a făcut niciun progres în ceea ce privește majorarea propriului potențial de creștere. Această situație ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru a accelera reformele economice care au fost neglijate”, a adăugat Nikkei.

Ca și Germania, Japonia este o putere industrială și exportatoare, dar acest statut este de mult timp în declin, iar consumul intern este în prezent subminat de inflație și de scăderea yenului.

Scăderea monedei japoneze a continuat și anul trecut (-7% față de dolar). Acest lucru se datorează în principal decalajului dintre înăsprirea drastică a politicii monetare în Statele Unite și în Europa începând cu 2022 și menținerea de către Banca Japoniei (BoJ) a poziției sale ultra-acomodante.

„Japonia trebuie să realizeze mai multe reforme structurale”, a fost de acord joi Yoshitaka Shindo, ministrul japonez pentru revitalizare economică, subliniind necesitatea de a realiza creșteri salariale în concordanță cu inflația.

Japonia, în recesiune

În trimestrul al patrulea, PIB-ul Japoniei s-a contractat din nou (-0,1% în ritm trimestrial, în cifre reale, ajustate sezonier), al doilea declin consecutiv, după o scădere mai accentuată în perioada iulie-septembrie (-0,8%, conform unei cifre revizuite joi în scădere).

Japonia se confruntă astfel cu o recesiune tehnică, o mică surpriză în condițiile în care consensul economiștilor de la agenția Bloomberg prevăzuse o ușoară revenire de 0,2% în trimestrul al patrulea.

Consumul gospodăriilor a scăzut cu 0,2% în acest trimestru, iar investițiile nerezidențiale ale companiilor private cu 0,1%.

Singura pată de lumină a fost o contribuție netă ușor pozitivă la PIB din partea exporturilor.

Confruntată cu acest tablou dezamăgitor, „Banca Japoniei va deveni probabil și mai prudentă” în privința începerii înăspririi monetare așteptate în acest an, care se anunța deja extrem de graduală, a reacționat într-o notă Min Joo Kang, economist la banca olandeză ING.

O primă majorare a dobânzii de către BoJ – un eveniment care nu a mai avut loc din 2007 – ar putea să nu mai aibă loc în martie-aprilie, ci mai degrabă în iunie sau chiar în trimestrul al treilea, dacă creșterea economică se va accelera așa cum se așteaptă la începutul anului, a adăugat el.