„Am vorbit și despre un proiect strategic pentru noi, cum este construcția gazoductului Iași - Ungheni - Chișinău. Este vorba despre independența și securitatea, mai bine zis securitatea energetică a Republicii Moldova, și, din acest punct de vedere, am convenit că ne vom mișca foarte repede cu acest proiect. Proiectul tehnic va fi gata în câteva săptămâni și sperăm ca la sfârșitul anului 2018 să avem funcțional acest gazoduct”, a afirmat Filip, citat de portalul de știri economice Mold-Street.

Proiectul bate pasul pe loc

E un nou termen, foarte optimist de finalizare a acestui proiect strategic ce ar urma să coste peste 100 milioane de euro. Nu este clar de unde vine acest optimism. Mai ales că în ultimele luni nu s-au atestat progrese spectaculoase la acest capitol.

Or, de abia vineri, 21 iulie, Parlamentul adoptat legea cu privire la ratificarea acordurilor de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții în urma cărora Moldova poate primi 82 de milioane de euro (câte 41 de milioane euro de la fiecare bancă) pentru finanțarea lucrărilor. 

Documentele prevăd și declararea lucrărilor de construcție a conductei drept utilitate publică de interes național și simplifică procedura de expropiere a bunurilor amplasate pe traseul gazoductului.

Abia după aceasta va fi organizată licitația pentru efectuarea lucrărilor de construcție, respectiv este puțin probabil ca în acest an să fie dat startul lucrărilor.

Probleme sistemice

Patru luni în urmă chiar vicepremierul Octavian Calmâc constata existența unui șir de probleme sistemice care țin de implementarea acestor proiecte de anvergură, inclusiv la procedura de expropriere a proprietarilor terenurilor pe teritoriul cărora aceste proiecte vor fi realizate precum și la procedurilor care țin de eliberarea certificatelor necesare.

Ministrul Economie preciza atunci că "proiectul tehnic al gazoductului Ungheni-Chișinău va fi gata la sfârșitul lunii august a anului curent, iar finalizarea construcției este planificată pentru decembrie 2019".

Adică cu un an mai târziu decât a declarat premierul moldovean Pavel Filip, dar și cel român Mihai Tudose.

Nu este prima dată când se anunță noi termene pentru finalizarea acestei conducte. Astfel inițial s-a vorbit de anul 2016, apoi 2017, iar acum decembrie 2018-decembrie 2019. Prima parte a acestui proiect, conducta Iași-Ungheni a fost finalizată cu întârziere de câțiva ani, în august 2014, dar a devenit funcțională abia în 2015.

Țeavă de 26 de milioane de euro, utilizată la 0,2% din capacitate

Conducta respectivă deocamdată este mai degrabă o țeavă de circa 26 de milioane de euro, îngropată la o adâncime nu prea mare, care este utilizată o zi-două pe an la 0,2% din capacitate.

Or, România, prin OMV Petrom Gas, a vândut în ultimii doi ani Republicii Moldova doar puțin peste două milioane metri cubi de gaze naturale, în pofida faptului că, în prezent, gazoductul Iași-Ungheni ar putea asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi pe oră (circa 525 milioane metri cubi pe an). Adică jumătate din necesarul de consum al Republicii Moldova, fără regiunea separatistă.

Cu alte cuvinte, volumul de gaz ce a părăsit România cu destinația Republica Moldova, mai exact către compania Energocom SA, parteneră a OMV Petrom Gas, reprezintă doar 0,2% din debitul maxim al gazoductului și 0,1% din necesarul Chișinăului. E un volum de nimic. 

Principalele motive invocate sunt condițiile tehnice și configurația existentă a Sistemului de Transport Gaze din Republica Moldova, care limitează debitul maxim ce poate fi preluat de operatorul Vestmoldtransgaz la doar 10.000 de metri cubi pe oră și aceasta doar câteva zile pe an, pentru că metanul poate fi livrat doar consumatorilor din câteva localități din raionul Ungheni.

Gazele ieftine din Rusia

Dar de fapt nu asta este problema principală a acestui proiect strategic. Cea mai mare provocare pentru viitorul obiectivului este ce randament va avea el în condițiile în care prețul gazelor din Rusia va fi mai mic decât ale celor din România, sau altă sursă.

Or, din start s-a mizat pe faptul că metanul livrat din România va fi mai ieftin decât cel din Rusia și așa s-a întâmplat în 2015, când gazul livrat de OMV Petrom a fost cu 423 de lei pentru o mie de metri cubi mai mic decât cel de la Gazprom. 

În 2016, situația s-a inversat și deja gazul livrat de OMV Petrom era cu circa 450 de lei pentru o mie de metri cubi mai scump (12%) decât cel de la Gazprom. 

În acest an, diferența a ajuns și mai semnificativă, trecând de o mie de lei pentru o mie de metri cubi. De exemplu în primul trimestru al anului 2017, prețul de import a fost de circa 146 de dolari pentru o mie de metri cubi, în timp ce OMV Petrom Gas spera să livreze în Moldova gazul la un preț de aproape două ori mai mare.