Pe de altă parte ZDG anunță că autoritățile de la Moscova au comentat anunțul autorităților de la Chișinău de a acționa în judecată concernul rus „Gazprom”. Moscova îndeamnă R. Moldova să se abțină de la „politizarea problemelor de cooperare bilaterală”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, comentând intenția autorităților de la Chișinău de a acționa în judecată concernul rus „Gazprom” pentru neexecutarea contractului de furnizare a gazelor naturale.Viceprim-ministrul Andrei Spînu a declarat anterior că RM  va acționa în judecată compania rusă pentru neexecutarea contractului, menționând că autoritățile vor cere „inclusiv despăgubiri colaterale”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a calificat declarația lui Spînu ca fiind „nefondată”.

Germania a adoptat o rezoluție care vizează Republica Moldova, titrează NewsMaker. Publicația scrie că  legislativului german a fost votată cu o majoritate moțiunea privind sprijinirea Republicii Moldova. Rezoluția menționează printre altele că: „De la invazia brutală a Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, care este contrară dreptului internațional și declarațiile imperialiste ale conducerii rusești cu privire la țările vecine Rusiei, Republica Moldova își vede amenințată securitatea”. Pe lângă continuarea susținerii aderării țării noastre la UE, deputații germani îndeamnă guvernul de la Berlin să pledeze la nivel european pentru reformarea procesului de aderare și să ofere Republicii Moldova un sprijin bugetar direct, cu destinație specială, pentru a depăși provocările imediate ale țării noastre. Alte solicitări vizează reducerea dependenței energetice față de Rusia, extinderea infrastructurii de transport, mobilizarea investițiilor, inclusiv în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și acordarea de asistență pentru refugiații din Moldova, în special în ceea ce privește protecția femeilor și copiilor.

Despre sancțiuni, iluzii și utopii scrie Nicolae Negru în Ziarul Național. Intenția guvernării de a-i pedepsi pe oligarhii fugari pentru că au fost sancționați de niște state străine pentru infracțiuni comise pe teritoriul Republicii Moldova e cumva bizară, după autor,  căci scoate în afara jocului, ca fiind incapabilă, propria justiție. De obicei, Legea Magnitsky se aplică doar cetățenilor străini. Ca să procedăm altfel, trebuie să schimbăm Constituția, să o rescriem în așa fel, încât să împărțim cetățenii proprii în diferite categorii, ca legea să nu fie una pentru toți. Vom progresa în lupta noastră împotriva corupției atunci când alte țări nu vor mai adăposti criminali fugari și bunuri furate din alte state”, a mai spus Maia Sandu la conferința de la Washington. Sună frumos, dar cam utopic, rupt de realitate, în opinia lui Nicolae Negru. Iarăși ridicăm prea sus ștacheta așteptărilor, o plasăm de fapt în afară. Ca statele democratice să ne vină în ajutor, cineva va trebui să demonstreze mai întâi că bunurile pretinse de statul nostru sunt furate, dar cine să-și asume această sarcină, dacă nu instituțiile statului pătimit, cele obligate să vegheze asupra banului public? O să vină altcineva din afară să îndeplinească funcția lor? Se întreabă autorul.

Din Gazeta de Chișinău aflăm că publicația nu va mai exista în format tipar, din ianuarie 2023.  Chioșcurile noastre  vor avea o tot mai largă ofertă de presă rusească, adaptată doar cosmetic la exigențele legale și la subiectele vitale pentru populația din RM. Autorul articolului, Mircea V Ciobanu scrie că a vizitat încă o dată paginile acestor publicații străine cu viză/ licență moldovenească și s-a îngrozit de agresiva propagandă prorusească-antieuropeană a publicațiilor de limba rusă. Toleranța noastră proverbială nu ne permite să aplicăm sancțiuni, dar manipularea este evidentă. Pe contrasens: doar câteva firave replici ale puținelor publicații în limba română. Nici măcar replici, deoarece jurnaliștii rusofoni și românofoni trăiesc în lumi paralele, ce nu se intersectează în niciun fel. Or în această situație singura soluție ar fi o masivă contrapunere a resurselor informaționale tipărite în limba română, susține Mircea V Ciobanu.