Peste 100.000 de oameni au ieșit în acea zi în stradă pentru a cere libertate, demisia lui Nicolae Ceaușescu și democratizarea țării.

După două zile de măcel, soldate cu zeci de victime și sute de răniți, demonstranții încep să se organizeze într-o mișcare de rezistență.

"În Timișoara, greva angajaților se extinde în tot orașul.

Armata se retrage în cazărmi la ordinul comandanților militari.

Tentativa organizării unui miting pro guvernamental eșuează.

Locul acestuia este luat de peste 100.000 de locuitori ai Timișoarei în Piața Operei.

Liderii momentului revoluționar înființează Frontul Democratic Român, formațiune civică ce propune consultări cu Guvernul de la București și proclamă în același timp Timișoara ca oraș liber de comunism.

După Timișoara a urmat Lugoj, apoi Arad.

Până în 20 Decembrie 1989, la Timișoara au murit 72 de persoane și au fost rănite aproape 300.

Nicolae Ceaușescu condamnă protestatarii de la Timișoara și anunță implicarea unor țări străine în evoluția evenimentelor.

Nicolae Ceaușescu: "Se poate declara cu deplină certitudine că aceste acțiuni cu caracter terorist au fost organizate și declanșate în strânsă legătură cu cercuri reacționare imperialiste, iredentiste, șoviniste și cu serviciile de spionaj din diferite țări străine."

La Timișoara, manifestările comemorative se vor relua în vineri dimineață cu instalarea, la fosta garnizoană din Piața Libertății, a unei plăci comemorative oferită de președintele Statelor Unite.

La ora 12:00, sirenele vor suna pentru a marca Ziua eliberării Timișoarei de sub comunism, un material de George Popescu, pentru Radio România Actualități

sursa foto: Viața după 89