Expoziția pune accent pe patrimoniul național care se află în pericol de abandon. Potrivit organizatorilor, expoziția evidențiază satele depopulate din Rep. Moldova și lipsa de interes a autoritățile locale de a valorifica ceea ce rămâne din casele lăsate abandonului.

Potrivit directorului Muzeului Național de Artă al Moldovei, Tudor Zbârnea, expoziția abordează o temă actuală: adăpostul de siguranță de altă dată al oamenilor, care mai apoi a fost lăsat în urmă în căutarea unei vieți mai bune. O expoziție care abordează valoarea tradiției, istoriei, memoriei colective uitate și minimalizate în procesul modernizării.

„De Zilele Europene ale Patrimoniului din acest an punem în evidență durabilitatea și valorificarea patrimoniului. Expoziția are o expresie artistică plină de onestitate, o compoziție de obiecte care au făcut parte din viața unor oameni. Despre un adăpost abandonat care te provoacă să te gândești la cei care le-au avut în posesie cândva și relația lor cu ele”, a spus Tudor Zbârnea.

Artistul Aurel Cepoi a spus că proiectul a început în perioada pandemiei, când spațiul public era închis pentru mulți. Împreună cu soția sa a mers prin satele din Rep. Moldova lăsate în paragină, și cu permisiunea Autorităților Publice Locale, a putut intra în case abandonate, descoperind o altă lume, cea nevăzută și nevorbită în spațiul public. În acele case, artistul a descoperit și a imprimat în pozele sale istorii de familii adunate din spațiile abandonate, reflectate în poze vechi alb-negru a unor necunoscuți, agățate pe pereți prăfuiți, pe covoare tradiționale, care astăzi nu mai trebuie nimănui acea moștenire. Bagaje deschise fără mâner, icoane rezemate pe ulcioare din ceramică pe pervazurile ferestrelor cu vopsea decojită, care în opinia sa, prin devoalarea acestor poze publicului pune în discuție importanța memoriei tradiției, moștenirii.

 „Este o poveste cu bagajul fără mâner, bun de nimic, sau am vrut să arăt un pic din ironia noastră, despre cei care lasă în urmă icoana, care altădată era sacră familiei. Am încercat să transmit ambianța caselor abandonate din perspectiva obiectelor rămase, părăsite, obiecte care preiau locul persoanelor. Este un proiect despre reflecția existenței moldovenilor în goana lor materială.”, spune artistul.

Aurel Cepoi s-a născut la 25 iulie 1968, în satul Ochiul Alb, raionul Drochia. A absolvit școala din sat în anul 1985 și Institutul Politehnic din Chișinău în 1992. Este absolvent al New York Institute of Photography (2016). Fotografiază din pasiune, preponderent proiecte cu impact documentar. În februarie 2016 a organizat o expoziție în scop caritabil despre Asia Mijlocie. Banii au fost donați Centrului Tony Hawks pentru reabilitarea copiilor cu dizabilități.

Laureat al premiilor The Independent Photographer, Tokyo Prize Awards, Australian Prize Awards și LensCulture. Este autorul fotografiilor pentru volumul Ilarie Voronca ”Peste diagonala sângelui”, ”Poeme alese” de Emilian Galaicu-Păun. În anul 2021 lansează primul album de autor The Last and the Lost. The transition of Iranian nomads into disappearance, când organizează și expoziția cu același nume la Muzeul Național de Artă al Moldovei.

Expoziția va fi deschisă până la 9 octombrie.|