Prezentă la eveniment, Directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, Monica Babuc, a afirmat că proiectul este dedicat atât Zilei Universale a Iei, sărbătorită pe 24 iunie în România, cât și Zilei Portului Popular din Republica Moldova. Ea a subliniat că ilustrațiile realizate de mari artiști plastici au contribuit, inclusiv în perioada sovietică, la păstrarea imaginii autentice a costumului tradițional românesc, într-o perioadă în care acesta era, adesea, înlocuit cu variante stilizate.

„Dragostea noastră a basarabenilor și a românilor din tot spațiul românesc pentru portul nostru popular este una firească. Atât este de frumos, atât este de profund, atât este de filozofic încărcat de simboluri, încât trebuie să mergem în profunzime de fiecare dată. O să vedeți în această expoziție, mai ales cei din Republica Moldova, o sumedenie de cărți care ne-au crescut, care au fost alături de noi, fie în familie, fie la bibliotecile școlare, fie la cele publice, alături de noi întotdeauna. Marii  pictori din Republica Moldova s-au aplecat asupra portului popular, când aici nu era voie să porți port popular”, spune Monica Babuc.

Etnografa Varvara Buzilă a subliniat că interesul tot mai mare pentru costumul tradițional reprezintă un răspuns la provocările identitare ale societății și contribuie la consolidarea conștiinței culturale. Ea a menționat că ilustrațiile de carte au păstrat vie imaginea portului popular și au transmis această moștenire generațiilor tinere.

„Suntem martorii unui interes tot mai mare și ai unei înțelegeri tot mai profunde a acestei moșteniri istorice, pe care fiecare dintre noi își dorește nu doar să o cunoască, ci și să îi înțeleagă specificul și să o trăiască. În acest fel, ne asumăm, odată cu această moștenire, și responsabilitatea de a o transmite mai departe generațiilor tinere. Se întâmplă procese fundamentale în psihologia și mentalitatea noastră, care se reflectă în construirea și promovarea identității, iar pentru noi, cei de aici, și în apărarea identității culturale”, a sublinicat Etnografa Varvara Buzilă.

Un rol esențial în realizarea expoziției l-au avut bibliografele Rodica Băleanu și Aliona Munteanu, care au selectat aproximativ 280 de cărți din fondurile Bibliotecii Naționale.

Proiectul își propune să aducă în prim-plan ilustratorii de carte, a căror muncă rămâne adesea în umbra autorilor textelor, spune Rodica Băleanu, șefa Secției Arte și Hărți din cadrul Bibliotecii Naționale.

„Împreună cu colega Aliona Munteanu  am scos în prim-plan ilustrația de carte. Din 2022, de când am preluat funcția de șefă a Secției Arte și Hărți din cadrul Bibliotecii Naționale, mă preocupă faptul că ilustratorii de carte nu sunt apreciați la adevărata lor valoare. Ei rămân, de cele mai multe ori, în umbra textului. Toată lumea apreciază povestea și personajele, dar aproape nimeni nu se întreabă cine a ilustrat atât de frumos acele cărți. De aceea, am început să organizăm expoziții prin care să aducem în atenția publicului ilustratorii de carte, cine l-a ilustrat pe Eminescu sau cine l-a ilustrat pe Igor Vieru. Este o muncă enormă, poate nu întotdeauna răsplătită la justa valoare, dar măcar să fie apreciată”, spune Rodica Băleanu.

Expoziția este deschisă publicului la parterul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova până pe 15 august.